Regina din Şeba îl vizitează pe Solomon

10 Când regina din Şeba a auzit despre faima lui Solomon datorată Numelui Domnului, a venit ca să-l încerce prin întrebări grele. Ea a sosit la Ierusalim însoţită de o caravană foarte numeroasă, având cu ea cămile încărcate cu mirodenii, foarte mult aur şi pietre preţioase; a venit la Solomon şi i-a vorbit despre tot ce avea pe inimă. Solomon i-a răspuns la toate întrebările; nu a fost nimic prea greu pe care regele să nu fi ştiut să i-l clarifice. Când regina din Şeba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon, palatul pe care-l zidise, mâncarea de la masa lui, locuinţa slujitorilor săi, slujirea servitorilor săi, veşmintele acestora, paharnicii lui şi arderile lui de tot, pe care le aducea la Casa Domnului,[a] i s-a tăiat răsuflarea. Apoi i-a zis regelui: „Aşadar, este adevărat ce am auzit în ţara mea despre faptele tale şi despre înţelepciunea ta! Dar nu am crezut aceste lucruri până când nu am venit şi până nu le-am văzut cu ochii mei. Iată însă că nu mi s-a spus nici măcar pe jumătate! Tu ai mai multă înţelepciune şi bogăţie decât se spune în zvonul pe care l-am auzit. Fericiţi sunt oamenii tăi şi fericiţi sunt aceşti slujitori ai tăi care stau mereu înaintea ta şi care aud înţelepciunea ta! Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul tău, Care Şi-a găsit plăcerea în tine, punându-te pe tronul lui Israel. Domnul îl iubeşte pe vecie pe Israel! El te-a pus rege ca să faci judecată şi dreptate.“ 10 Şi ea i-a dăruit regelui o sută douăzeci de talanţi[b] de aur, o mare cantitate de mirodenii, precum şi pietre preţioase. Niciodată n-au mai fost aduse aşa de multe mirodenii ca acelea pe care regina din Şeba i le-a dăruit regelui Solomon. 11 (Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au mai adus din Ofir şi mari cantităţi de lemn de almug[c] şi pietre preţioase. 12 Din lemnul de almug regele a făcut trepte pentru Casa Domnului şi pentru palatul regelui, lire şi harfe pentru cântăreţi. Niciodată n-a mai fost adus lemn de almug şi nici n-a mai fost văzut de atunci.) 13 Regele Solomon i-a dat reginei din Şeba tot ceea ce ea şi-a dorit şi a cerut, pe lângă ceea ce regele Solomon i-a dăruit din generozitate. După aceea ea a plecat şi s-a întors în ţara sa împreună cu slujitorii săi.

Pericolele gloriei lui Solomon: condamnarea lui Solomon

14 Cantitatea de aur care intra anual în vistieria lui Solomon era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi[d] de aur, 15 în afară de cel care venea de la negustori şi din negoţul comercianţilor, de la toţi regii Arabiei şi de la guvernatorii ţării. 16 Regele Solomon a făcut două sute de scuturi mari din aur bătut, pentru fiecare scut folosind câte şase sute de şecheli[e] de aur, 17 şi trei sute de scuturi mici din aur bătut, pentru fiecare dintre aceste scuturi folosind câte trei mine[f] de aur. Regele le-a pus în Palatul Pădurii Libanului. 18 Regele a mai făcut şi un tron mare din fildeş şi l-a poleit cu aur pur. 19 Tronul avea şase trepte, iar partea de sus era rotundă în spate. De fiecare parte a tronului era câte o rezemătoare, iar lângă fiecare rezemătoare era aşezat câte un leu. 20 Pe cele şase trepte erau aşezaţi, de-o parte şi de alta, doisprezece lei. Aşa ceva nu se mai făcuse pentru nici un regat. 21 Toate vasele de băut ale regelui Solomon erau din aur şi toate vasele din Palatul Pădurii Libanului erau din aur pur. Nici unul nu era din argint, întrucât argintul nu era de mare preţ în zilele lui Solomon. 22 Căci regele avea pe mare corăbii de Tarşiş[g] care navigau împreună cu corăbiile lui Hiram şi o dată la trei ani aduceau aur, argint, fildeş, maimuţe şi păuni. 23 Regele Solomon i-a întrecut în bogăţie şi în înţelepciune pe toţi regii pământului. 24 Toată lumea căuta să-l vadă pe Solomon, ca să-i asculte înţelepciunea pe care Dumnezeu o pusese în mintea lui. 25 An de an, fiecare dintre cei care veneau îşi aduceau darul: vase de argint şi de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri.

26 Solomon a adunat care şi cai; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de cai[h], pe care îi ţinea în cetăţile pentru care, precum şi împreună cu el, la Ierusalim. 27 Regele a făcut ca argintul să fie la fel de obişnuit în Ierusalim precum pietrele, iar cedrii la fel de numeroşi precum sicomorii de pe dealuri[i]. 28 Caii, pe care Solomon îi avea, erau aduşi din Egipt[j] şi din Kue[k]; negustorii regelui îi cumpărau din Kue pe un preţ stabilit. 29 Un car era cumpărat din Egipt cu şase sute de şecheli[l] de argint, iar un cal cu o sută cincizeci de şecheli[m]. De asemenea, prin ei erau vânduţi cai şi care tuturor regilor hitiţilor şi regilor Aramului.

Footnotes

  1. 1 Regi 10:5 Sau: şi scările pe care el urca la Casa Domnului
  2. 1 Regi 10:10 Aproximativ 3,6 t
  3. 1 Regi 10:11 Sau: algum, specie de ienupăr, cu lemn plăcut mirositor; şi în v. 12
  4. 1 Regi 10:14 Peste 20 t
  5. 1 Regi 10:16 Aproximativ 7 kg; unitatea de măsură nu este dată în TM, putând fi vorba şi despre şase sute şaizeci şi şase de beka, echivalentul a aproximativ 3,5 kg
  6. 1 Regi 10:17 Aproximativ 1,8 kg
  7. 1 Regi 10:22 Sau: corăbii de negoţ; Tarşiş era probabil cea mai îndepărtată colonie feniciană în acea vreme, situată în Spania ori Sardinia. De aceea, o „corabie de Tarşiş“ era una solidă, în stare să transporte marfă la distanţe mari
  8. 1 Regi 10:26 Sau: călăreţi
  9. 1 Regi 10:27 Sau: din Şefela, zona cu dealuri joase, piemontană, situată între centrul muntos al Canaanului şi ţărmul Mediteranei
  10. 1 Regi 10:28 Sau: din Muzur sau Musri, în Capadocia (Asia Mică); şi în v. 29
  11. 1 Regi 10:28 Probabil Cilicia, în Asia Mică
  12. 1 Regi 10:29 Sau: sicli, greutate de bază, comună la toate popoarele semite antice; existau mai multe tipuri de şechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obişnuit (aproximativ 12 gr) şi cel al Lăcaşului (aproximativ 10 gr); greutatea şechelului a variat în diferite vremuri şi în diferite zone; aproximativ 7 kg
  13. 1 Regi 10:29 Aproximativ 2 kg

Împărăteasa din Seba, la Ierusalim

10 Împărăteasa(A) din Seba a auzit de faima lui Solomon în ceea ce priveşte slava Domnului şi a venit să-l încerce(B) prin întrebări grele. A sosit la Ierusalim cu un alai foarte mare şi cu cămile care aduceau mirodenii, aur foarte mult şi pietre scumpe. S-a dus la Solomon şi i-a spus tot ce avea pe inimă. Solomon i-a răspuns la toate întrebările şi n-a fost nimic pe care împăratul să nu fi ştiut să i-l lămurească. Împărăteasa din Seba a văzut toată înţelepciunea lui Solomon şi casa pe care o zidise, şi bucatele de la masa lui, şi locuinţa slujitorilor lui, şi slujbele, şi hainele celor ce-i slujeau, şi paharnicii lui, şi arderile-de-tot(C) pe care le aducea în Casa Domnului. Uimită, a zis împăratului: „Deci era adevărat ce am auzit în ţara mea despre faptele şi înţelepciunea ta! Dar nu credeam, până n-am venit şi n-am văzut cu ochii mei. Şi iată că nici pe jumătate nu mi s-a spus. Tu ai mai multă înţelepciune şi propăşire decât am auzit mergându-ţi faima. Ferice(D) de oamenii tăi, ferice de slujitorii tăi, care sunt necurmat înaintea ta, care aud înţelepciunea ta! Binecuvântat(E) să fie Domnul, Dumnezeul tău, care a binevoit să te pună pe scaunul de domnie al lui Israel! Pentru că Domnul iubeşte pentru totdeauna pe Israel, de aceea te-a pus împărat, ca să(F) judeci şi să faci dreptate.” 10 Ea a dat împăratului(G) o sută douăzeci de talanţi de aur, foarte multe mirodenii şi pietre scumpe. N-au mai venit niciodată în urmă atâtea mirodenii câte a dat împărăteasa din Seba împăratului Solomon. 11 Corăbiile(H) lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au adus din Ofir şi foarte mult lemn de santal şi pietre scumpe. 12 Împăratul(I) a făcut cu lemnul mirositor(J) pălimare pentru Casa Domnului şi pentru casa împăratului şi harpe şi alăute pentru cântăreţi. N-a mai venit de atunci lemn de acesta mirositor şi nu s-a mai văzut până în ziua de azi. 13 Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit, tot ce a cerut şi i-a mai dat şi pe deasupra daruri vrednice de un împărat ca Solomon. Apoi ea s-a întors şi s-a dus în ţara ei, cu slujitorii ei.

Bogăţiile lui Solomon

14 Greutatea aurului care-i venea lui Solomon pe fiecare an era de şase sute şaizeci şi şase de talanţi de aur, 15 afară de ce scotea de la negustorii cei mari şi din negoţul(K) cu mărfuri, de la toţi împăraţii Arabiei şi de la dregătorii ţării. 16 Împăratul Solomon a făcut două sute de scuturi mari de aur bătut şi pentru fiecare din ele a întrebuinţat şase sute de sicli de aur 17 şi alte trei(L) sute de scuturi mici de aur bătut şi, pentru fiecare din ele, a întrebuinţat trei mine de aur, şi împăratul le-a pus în casa numită Pădurea Libanului(M)(N). 18 Împăratul(O) a făcut un mare scaun de domnie de fildeş şi l-a acoperit cu aur curat. 19 Scaunul acesta de domnie avea şase trepte şi partea de sus era rotunjită pe dinapoi, de fiecare parte a scaunului erau rezemători: lângă rezemători stăteau doi lei 20 şi pe cele şase trepte stăteau doisprezece lei de o parte şi de alta. Aşa ceva nu s-a făcut pentru nicio împărăţie. 21 Toate paharele(P) împăratului Solomon erau de aur şi toate vasele din casa Pădurea Libanului erau de aur curat. Nimic nu era de argint: pe vremea lui Solomon argintul n-avea nicio trecere. 22 Căci împăratul avea pe mare corăbii(Q) din Tars cu ale lui Hiram, şi corăbiile din Tars veneau la fiecare trei ani aducând aur şi argint, fildeş, maimuţe şi păuni. 23 Împăratul Solomon a întrecut(R) pe toţi împăraţii pământului în bogăţii şi înţelepciune. 24 Toată lumea căuta să vadă pe Solomon, ca să audă înţelepciunea pe care o pusese Dumnezeu în inima lui. 25 Şi fiecare îşi aducea darul lui: lucruri de argint şi lucruri de aur, haine, arme, mirodenii, cai şi catâri – aşa era în fiecare an. 26 Solomon(S) a strâns(T) care şi călărime; avea o mie patru sute de care şi douăsprezece mii de călăreţi, pe care i-a pus în cetăţile unde îşi ţinea carele şi la Ierusalim, lângă împărat. 27 Împăratul(U) a făcut ca argintul să fie tot aşa de obişnuit la Ierusalim ca pietrele şi cedrii, tot aşa de mulţi ca smochinii din Egipt, care cresc pe câmpie. 28 Solomon îşi aducea(V) caii din Egipt; o ceată de negustori de ai împăratului se ducea să-i ia cu grămada pe un preţ hotărât: 29 un car se aducea din Egipt cu şase sute de sicli de argint şi un cal, cu o sută cincizeci de sicli. De asemenea(W), aduceau cai cu ei pentru toţi împăraţii hetiţilor şi pentru împăraţii Siriei.