Add parallel Print Page Options

Ri utz chi naben quiqˈui chiquijujunal ri kachˈalal

Wi cˈo jun kachˈalal achi ti riˈj chic ri nimacun, man cˈa tabij ta chare riqˈui cowilaj tak chˈabel. Xa tabij chare riqˈui utzilaj tak chˈabel. Tabanaˈ chare chi achiˈel ta xa can atataˈ. Y queriˈ chukaˈ tabanaˈ quiqˈui ri cˈa ye cˈajolaˈ na, tabanaˈ chique chi can ye achiˈel awachˈalal. Y chukaˈ ri ixokiˈ ri ye rijitaˈk chic, tabanaˈ chique chi can ye achiˈel ateˈ. Y ri kˈopojiˈ, tabanaˈ chique chi can ye achiˈel awanaˈ, y riqˈui ronojel chˈajchˈojil.

Y wi yecˈo malcaniˈ tak ixokiˈ ri can quiyon chic y can majun chic nilin quiche (quixin), queˈatoˈ. Pero wi cˈo malcaniˈ tak ixokiˈ ri xa yecˈo cal o yecˈo quiy quimam, ye ri cal o ri quiy quimam ri queˈilin quiche (quixin). Ruma nicˈatzin chi ri cal y ri quiy quimam tiquetamaj chi nabey pa cachoch tiquicˈutuˈ wi jun cˈaslen ri nika chuwech ri Dios. Tiquiyaˈ cˈa rajel ruqˈuexel ri utzil ri banon chique cuma ri quiteˈ quitataˈ, ruma yariˈ ri utz chi niban y can nika chuwech ri Dios. Ri kas kitzij chi malcaˈn ixok, ri can ruyon chic cˈo ca, riyaˈ can rucukuban rucˈuˈx riqˈui ri Dios, y can ma nitaneˈ ta chi nucˈutuj utzil y nuben orar chi pakˈij chi chakˈaˈ. Yacˈa ri ixok ri xaxu (xaxe) chic ri quicoten riche (rixin) re ruwachˈulef ri nuchˈob, astapeˈ cˈa qˈues na, xa caminek chuwech ri Dios. Tabij chique ri kachˈalal chi tiquinimaj ronojel reˈ, riche (rixin) chi niquicˈuaj jun utzilaj cˈaslen, y riqˈui riˈ majun tzij ri nibix ta chiquij. Y nicˈatzin chi quequitoˈ ri ye cachˈalal, yacˈa ri más nicˈatzin chi yequilij ka, ye ri yecˈo pa cachoch. Ruma wi cˈo jun ri xa ma nuben ta queriˈ, nikˈalajin chi achiˈel xa ma runiman ta ri Dios y xa más itzel ri rucˈaslen que chiquiwech ri winek ri ma quiniman ta ri Jesucristo.

Ri malcaˈn ixok ri utz chi nitzˈibex rubiˈ ri can nicˈatzin chi nilix cuma ri kachˈalal, ya ri ixok ri cˈo chic más sesenta rujunaˈ y rixjayil ca xaxu (xaxe wi) jun achi. 10 Chukaˈ wi etaman chi cˈo utzil rubanon, wi ye ruqˈuiytisan jabel ri ral, wi jabel xyaˈo posada chique ri winek, wi ma xupokonaj ta ruchˈajlon caken ri lokˈolaj tak kachˈalal, wi ye rutoˈon ri niquitij pokon, y wi ronojel ruwech utzil ye rubanalon.

11 Yacˈa ri malcaniˈ tak ixokiˈ ri cˈa ye kˈopojiˈ na, ma titzˈibex ta ka quibiˈ chi yeˈilix cuma ri kachˈalal. Ruma riyeˈ yecowin niquibij chi ma xquecˈuleˈ ta chic y niquijech quiˈ chubanic ri rusamaj ri Cristo. Pero xa cˈa jubaˈ tiquibij queriˈ, ya xa niquimalij ca ri samaj ruma niquirayij chi yecˈuleˈ chic jun bey. 12 Y ruma ma xquiben ta ri xquibij nabey, xa xquikˈej ri quitzij, y riˈ can cˈo rucˈayewal nucˈom pe pa quiwiˈ. 13 Y chukaˈ wi ma yecˈuleˈ ta, niquichop yekˈoran, yebe chiˈ tak jay. Y chukaˈ ma xu (xe) ta wi chic ri yekˈoran, xa niquichop niquicamululaˈ tzij, niquinimilaˈ apo quiˈ ri acuchi (achique) ma rucˈamon ta, y niquibilaˈ tzij ri ma utz ta chi nibix. 14 Rumacˈariˈ nbij chique ri malcaniˈ tak ixokiˈ ri cˈa ye kˈopojiˈ na chi quecˈuleˈ chic jun bey, chi quequiqˈuiytisaj cal. Y tiquicˈuaj jabel rupan ri cachoch. Riche (rixin) chi ri winek ri yeˈetzelan kiche (kixin) ma yecowin ta niquibij jun tzij chikij. 15 Ruma yecˈo chic cˈa malcaniˈ tak ixokiˈ ri quiyaˈon chic ca ri utzilaj cˈaslen y xetzekeˈ el chrij ri Satanás.

16 Yacˈa wi cˈo jun kachˈalal achi o ixok ri yecˈo rachˈalal malcaniˈ tak ixokiˈ quiqˈui, yecˈa riyeˈ ri cˈo chi yeˈilin quiche (quixin), y ma ye ta ri kachˈalal. Riche (rixin) chi queriˈ ri kachˈalal yecowin yequitoˈ más ri malcaniˈ tak ixokiˈ ri can quiyon yecˈo y majun nilin quiche (quixin).

17 Ri ancianos riche (rixin) ri iglesia ri can jabel quicˈuaxic niquiben chique ri kachˈalal, can utz wi chi niyaˈox (nyaˈ) quikˈij y niyaˈox (nyaˈ) ri nicˈatzin chique cuma ri kachˈalal. Pero reˈ, más niyaˈox (nyaˈ) chique ri yecowin chukaˈ niquitzijoj y niquicˈut ri ruchˈabel ri Dios. 18 Ruma queriˈ ntel wi chi tzij ri nubij chupan ri ruchˈabel ri Dios ri tzˈibatal ca: Ri wáquix tek nichˈayo trigo utz chi niyaˈox (nyaˈ) kˈij chare chi nutij ruway. Ma tixim ta xerey. Y chukaˈ nubij: Ri samajel cˈo chi nitoj ruma ri samaj ri nuben. Queriˈ ri tzˈibatal ca.

19 Y chukaˈ nbij chawe, wi cˈo jun anciano riche (rixin) ri iglesia ri nibix chi cˈo rumac xuben y cˈo jun ri nitzujun (nisujun) chrij, ma tanimaj ta chanin. Rajawaxic chi yecˈo caˈiˈ o ye oxiˈ ri junan niquibij chrij chi cˈo mac rubanon, cˈacˈariˈ tanimaj. 20 Yacˈa wi cˈo jun anciano riche (rixin) ri iglesia nimacun y ma nuyaˈ ta ca rubanic ri mac, tabij cˈa chare chi ma utz ta ri ntajin chubanic. Pero chiquiwech ri kachˈalal nabij wi chare. Riche (rixin) chi queriˈ ri nicˈaj chic niquixibij quiˈ yemacun. 21 Y chuwech ri Dios y chuwech ri Ajaf Jesucristo y chiquiwech ri ángeles ri ye chaˈon ruma ri Dios, nchilabej cˈa chawe riyit Timoteo, chi tanimaj tatakej re tzij reˈ, can junan y pa ruchojmil tabanaˈ quiqˈui quinojel ri cˈo mac quibanon. 22 Ma chanin ta tayaˈ ri akˈaˈ pa ruwiˈ jun kachˈalal riche (rixin) chi ntoc pa rusamaj ri Dios, wi xa ma awetaman ta achique chi cˈaslen rucˈuan, riche (rixin) chi queriˈ majun nawejkalej, wi cˈo mac rubanon. Riyit xa can tachajij awiˈ jabel.

23 Y riyit chak benak ruwech yit yawaˈ. Rumacˈariˈ ma utz ta chi ruyon relic yaˈ ri nakum. Xa takumuˈ chukaˈ jubaˈ ruyaˈal uva riche (rixin) chi queriˈ utz nuben chare ri apan.

24 Yecˈo winek ri can nitzˈetetej wi chi cˈo quimac tek ma jane nikˈat ta tzij pa quiwiˈ, y yecˈo chukaˈ nicˈaj ri netamex chi cˈo quimac tek ya kˈaton chic tzij pa quiwiˈ. 25 Y queriˈ chukaˈ ri utzil ri yetajin chubanic ri winek, cˈo chi nbekˈalajin na pe. Astapeˈ cˈo nicˈaj chic utzil ri ma ye kˈalaj ta, pero cˈo chi yebekˈalajin na pe.