Add parallel Print Page Options

Vai de cei ce trăiesc(A) fără grijă în Sion şi la adăpost, pe muntele Samariei, vai de mai-marii(B) aceştia ai celui dintâi dintre neamuri, la care aleargă casa lui Israel!… Treceţi(C) la Calne(D) şi vedeţi, duceţi-vă de acolo până la Hamatul(E) cel mare şi pogorâţi-vă în Gat(F), la filisteni. Sunt oare cetăţile acestea mai înfloritoare(G) decât cele două împărăţii ale voastre şi este ţinutul lor mai întins decât al vostru?… Credeţi(H) că ziua nenorocirii(I) este departe şi faceţi să se apropie(J) domnia silniciei(K). Ei se culcă pe paturi de fildeş şi stau întinşi alene pe aşternuturile lor; mănâncă miei din turmă şi viţei puşi la îngrăşat. Aiurează(L) în sunetul alăutei, se cred iscusiţi, ca David(M), în instrumentele de muzică. Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn şi nu se întristează de prăpădul(N) lui Iosif! De aceea vor merge în robie în fruntea prinşilor de război şi vor înceta strigătele de veselie ale acestor desfătaţi. Domnul(O) Dumnezeu a jurat pe Sine Însuşi şi Domnul, Dumnezeul oştirilor, a zis: ‘Mi-e scârbă de mândria(P) lui Iacov şi-i urăsc palatele, de aceea voi da în mâna vrăjmaşului cetatea cu tot ce este în ea. Şi, dacă vor mai rămâne zece oameni într-o casă, vor muri. 10 Când unchiul său va lua pe cel mort să-l ardă, ridicându-i oasele din casă, şi va întreba pe cel din fundul casei: «Mai este cineva cu tine?» acela va răspunde: «Nimeni»… Iar celălalt va zice: «Tăcere(Q)! Căci(R) nu trebuie să pomenim acum Numele Domnului!» 11 Căci iată că Domnul(S) porunceşte să se dărâme casa cea mare(T) şi să se facă bucăţi casa cea mică. 12 Pot caii să alerge pe o stâncă? Sau poate cineva să are marea cu boii, de aţi prefăcut judecata în otravă(U) şi roada dreptăţii în pelin? 13 Vă bucuraţi de lucruri de nimic şi ziceţi: «Oare nu prin tăria noastră am câştigat noi putere?» 14 De aceea, iată, voi ridica(V) împotriva voastră, casa lui Israel, zice Domnul, Dumnezeul oştirilor, un neam care vă va asupri de la intrarea Hamatului(W) până la pârâul pustiei’.

Vai de cei ce trăiesc fără grijă

«Vai de cei ce trăiesc fără grijă în Sion,
    de cei ce se cred la adăpost pe Muntele Samaria,
oameni distinşi ai celui mai de seamă dintre neamuri,
    la care apelează Casa lui Israel!
Treceţi la Kalne şi priviţi!
    Mergeţi de acolo la marele Hamat
        şi coborâţi apoi la Gatul filistenilor!
Sunt ele mai bune decât cele două regate ale voastre?
    Sau sunt hotarele lor mai mari decât hotarele voastre?
Aţi dat deoparte ziua cea rea[a]
    şi aţi adus aproape tronul violenţei!
Ei se întind pe paturi încrustate cu fildeş,
    se tolănesc în aşternuturile lor,
mănâncă miei din turmă
    şi viţei din grajduri.
Petrec[b] în sunetul harfei[c],
    şi, asemenea lui David, improvizează la instrumentele muzicale!
Beau vin din cupe mari
    şi se ung cu cele mai bune uleiuri,
        dar nu sunt mâhniți din pricina dezastrului lui Iosif!
De aceea, ei vor merge acum în captivitate în fruntea captivilor,
    şi vor înceta astfel strigătele de veselie şi lenevirea!»

Domnul detestă mândria lui Israel

Stăpânul Domn a jurat pe Sine Însuşi. Astfel zice Domnul, Dumnezeul Oştirilor:

«Mi-e scârbă de mândria lui Iacov
    şi îi urăsc fortăreţele;
voi da pe mâna duşmanului cetatea
    şi tot ce este în ea!

Dacă vor mai fi lăsaţi zece bărbaţi într-o casă şi aceia vor muri! 10 Iar când ruda vreunuia va veni să-i scoată trupul[d] din casă, ca să-l ardă,[e] şi-l va întreba pe cel care încă mai este ascuns în nişa casei: ‘Mai este cineva cu tine?’, i se va răspunde: ‘Nu!’. Atunci ruda va zice: ‘Tăcere! Nu trebuie să pomenim Numele Domnului!’»

11 Căci iată că Domnul porunceşte:
    «Casa cea mare va fi prefăcută în fărâme,
        iar casa cea mică[f] – în bucăţele!»

12 «Pot caii să alerge pe stâncă
    sau poate cineva să are acolo cu boii[g]?
Totuşi voi aţi prefăcut judecata în otravă,
    iar rodul dreptăţii – în pelin.
13 Voi vă bucuraţi de ceea ce s-a întâmplat la Lo Debar[h]
    şi ziceţi: ‘Oare nu prin puterea noastră am cucerit noi Karnaimul[i]?’

14 Dar iată că voi ridica împotriva ta, Casă a lui Israel,
    zice Domnul, Dumnezeul Oştirilor,
un neam care te va asupri
    de la Lebo Hamat[j] până la Valea Arabei[k].»“

Footnotes

  1. Amos 6:3 În sensul că nu vor să se gândească la o asemenea zi
  2. Amos 6:5 Sensul termenului în ebraică este nesigur
  3. Amos 6:5 Sau: Cântă cu îndemânare la harfă
  4. Amos 6:10 Lit.: oasele
  5. Amos 6:10 Probabil un foc comemorativ, practica incinerării nefiind răspândită la israeliţi (vezi Ier. 34:5)
  6. Amos 6:11 Casa cea mare şi casa cea mică fac referire probabil la casa de vară şi la casa de iarnă (cf. 3:15)
  7. Amos 6:12 Sau: sau poate cineva să are marea cu boii
  8. Amos 6:13 Lo Debar înseamnă Nimic
  9. Amos 6:13 Karnaim înseamnă Două cornuri
  10. Amos 6:14 Sau: intrarea în Hamat
  11. Amos 6:14 Denumirea, în Vechiul Testament, a riftului care se întinde de la Marea Galileii până la Marea Roşie; de obicei se referă la Valea Iordanului