Add parallel Print Page Options

Adormisem, dar inima îmi veghea…
Este glasul preaiubitului meu, care bate(A):
„Deschide-mi, soro, scumpo, porumbiţo, neprihănito!
Căci capul îmi este plin de rouă,
cârlionţii îmi sunt plini de picurii nopţii.” –

Read full chapter