Add parallel Print Page Options

Rugul aprins

Moise păştea turma socrului său, Ietro, preotul(A) Madianului. Odată, a mânat turma până dincolo de pustie şi a ajuns la muntele(B) lui Dumnezeu, la Horeb. Îngerul(C) Domnului i S-a arătat într-o flacără de foc, care ieşea din mijlocul unui rug. Moise s-a uitat şi iată că rugul era tot un foc şi rugul nu se mistuia deloc. Moise a zis: „Am să mă întorc să văd ce este această vedenie(D) minunată şi pentru ce nu se mistuie rugul.” Domnul a văzut că el se întoarce să vadă şi Dumnezeu l-a chemat(E) din mijlocul rugului şi a zis: „Moise! Moise!” El a răspuns: „Iată-mă!” Dumnezeu a zis: „Nu te apropia de locul acesta; scoate-ţi(F) încălţămintea din picioare, căci locul pe care calci este un pământ sfânt.” Şi a adăugat: „Eu sunt(G) Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.” Moise şi-a ascuns faţa, căci se temea(H) să-L privească pe Dumnezeu. Domnul a zis: „Am(I) văzut asuprirea poporului Meu, care este în Egipt, şi am auzit strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor(J) lui, căci îi(K) cunosc durerile. M-am pogorât(L) ca să-l izbăvesc(M) din mâna egiptenilor şi să-l scot din ţara aceasta şi să-l duc într-o ţară(N) bună şi întinsă, într-o ţară unde curge(O) lapte şi miere, şi anume în locurile pe care le locuiesc canaaniţii(P), hetiţii, amoriţii, fereziţii, heviţii şi iebusiţii. Iată(Q) că strigătele israeliţilor au ajuns până la Mine şi am văzut chinul cu care îi chinuiesc(R) egiptenii. 10 Acum(S) vino. Eu te voi trimite la Faraon şi vei scoate din Egipt pe poporul Meu, pe copiii lui Israel.”

Trimiterea lui Moise

11 Moise a zis lui Dumnezeu: „Cine(T) sunt eu, ca să mă duc la Faraon şi să scot din Egipt pe copiii lui Israel?” 12 Dumnezeu a zis: „Eu voi(U) fi negreşit cu tine, şi iată care va fi pentru tine semnul că Eu te-am trimis: după ce vei scoate pe popor din Egipt, veţi sluji lui Dumnezeu pe muntele acesta.” 13 Moise a zis lui Dumnezeu: „Iată, când mă voi duce la copiii lui Israel şi le voi spune: ‘Dumnezeul părinţilor voştri m-a trimis la voi’ şi mă vor întreba: ‘Care este Numele Lui?’ ce le voi răspunde?” 14 Dumnezeu a zis lui Moise: „Eu sunt Cel ce sunt.” Şi a adăugat: „Vei răspunde copiilor lui Israel astfel: ‘Cel ce se numeşte Eu(V) sunt m-a trimis la voi’.” 15 Dumnezeu a mai zis lui Moise: „Aşa să vorbeşti copiilor lui Israel: ‘Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov, m-a trimis la voi. Acesta este Numele(W) Meu pentru veşnicie, acesta este Numele Meu din neam în neam’. 16 Du-te, strânge(X) pe bătrânii lui Israel şi spune-le: ‘Mi s-a arătat Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov. El a zis(Y): «V-am văzut şi am văzut ce vi se face în Egipt 17 şi am zis: Vă(Z) voi scoate din suferinţa Egiptului şi vă voi duce în ţara canaaniţilor, hetiţilor, amoriţilor, fereziţilor, heviţilor şi iebusiţilor, într-o ţară unde curge lapte şi miere».’ 18 Ei vor asculta(AA) de glasul tău şi te vei duce, tu şi bătrânii lui Israel, la împăratul Egiptului şi îi veţi spune: ‘Domnul, Dumnezeul evreilor, S-a întâlnit(AB) cu noi. Dă-ne voie să mergem cale de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, Dumnezeului nostru.’ 19 Ştiu că împăratul Egiptului n-are(AC) să vă lase să plecaţi decât silit de o mână puternică. 20 Eu Îmi voi întinde(AD) mâna şi voi lovi Egiptul cu tot(AE) felul de minuni, pe care le voi face în mijlocul lui. După aceea, are să vă lase să plecaţi. 21 Voi face(AF) chiar ca poporul acesta să capete trecere înaintea egiptenilor, şi, când veţi pleca, nu veţi pleca cu mâinile goale. 22 Fiecare femeie(AG) va cere de la vecina ei şi de la cea care locuieşte în casa ei vase de argint, vase de aur şi haine, pe care le veţi pune pe fiii şi fiicele voastre. Şi veţi jefui(AH) astfel pe egipteni.”

Tufişul în flăcări – delegarea lui Moise

Moise păştea turma socrului său, Ietro, preotul din Midian. El şi-a dus turma dincolo de pustie şi a ajuns la Horeb, muntele lui Dumnezeu. Acolo i S-a arătat Îngerul Domnului într-o flacără de foc care ieşea dintr-un tufiş. Moise s-a uitat într-acolo şi a văzut că, deşi tufişul ardea, totuşi nu se mistuia. Atunci Moise şi-a zis: „Trebuie să mă apropii ca să văd această privelişte deosebită; oare de ce nu se mistuie tufişul?“ Când Domnul a văzut că el s-a apropiat să privească la ce se întâmpla, l-a chemat din tufiş şi i-a zis:

– Moise, Moise!

– Iată-mă! a răspuns el.

Dumnezeu i-a zis:

– Nu te apropia! Dă-ţi jos sandalele, căci locul pe care stai este un pământ sfânt.

El i-a mai zis:

– Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.

Moise şi-a ascuns faţa, căci se temea să se uite la Dumnezeu.

Domnul i-a mai zis:

– Am văzut asuprirea poporului Meu care este în Egipt şi i-am auzit strigătul scos din cauza asupritorilor lui. Cunosc suferinţele lui, aşa că M-am coborât să-l eliberez din mâna egiptenilor şi să-l duc din ţara aceea într-o ţară în care curge lapte şi miere, în locul canaaniţilor, al hitiţilor, al amoriţilor, al periziţilor, al hiviţilor şi al iebusiţilor. Strigătul israeliţilor a ajuns până la Mine; am văzut cum îi asupresc egiptenii. 10 Acum, vino, căci te voi trimite la Faraon să-Mi scoţi poporul din Egipt!

11 Moise I-a răspuns lui Dumnezeu:

– Cine sunt eu, să merg la Faraon şi să-i scot pe israeliţi din Egipt?

12 El i-a zis:

– Eu voi fi cu tine; acesta va fi semnul pentru tine că Eu te-am trimis: când vei scoate poporul Meu din Egipt, vă veţi închina lui Dumnezeu pe muntele acesta.

13 Dar Moise I-a răspuns lui Dumnezeu:

– Dacă voi merge la israeliţi şi le voi spune că Dumnezeul părinţilor lor m-a trimis la ei, iar ei mă vor întreba Care este Numele Său, ce le voi răspunde?

14 Dumnezeu i-a zis lui Moise:

– EU SUNT CEL CE SUNT![a] Să le spui israeliţilor că Cel Ce Îşi spune „EU SUNT“ te-a trimis la ei.

15 Dumnezeu i-a mai zis lui Moise:

– Aşa să le vorbeşti israeliţilor: „Domnul[b], Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov m-a trimis la voi.“ Acesta este Numele Meu pentru veci de veci; acest Nume este o aducere-aminte pentru toate generaţiile. 16 Du-te, convoacă sfatul bătrânilor lui Israel[c] şi spune-le: „Domnul, Dumnezeul părinţilor voştri, Dumnezeul lui Avraam, al lui Isaac şi al lui Iacov, mi S-a arătat şi mi-a zis: «Am luat aminte la voi şi la ce vi se face în Egipt; 17 am hotărât că vă voi scoate de sub asuprirea Egiptului şi vă voi duce în ţara canaaniţilor, a hitiţilor, a amoriţilor, a periziţilor, a hiviţilor şi a iebusiţilor, o ţară în care curge lapte şi miere.»“ 18 Ei vor asculta glasul tău şi astfel, tu împreună cu cei din sfatul bătrânilor veţi merge la monarhul Egiptului şi îi veţi spune: „Domnul, Dumnezeul evreilor, ne-a ieşit în cale; lasă-ne să facem o călătorie de trei zile în pustie, ca să aducem jertfe Domnului, Dumnezeul nostru.“ 19 Totuşi Eu ştiu că monarhul Egiptului nu vă va lăsa să ieşiţi până nu-l voi sili cu mâna Mea puternică. 20 Eu Îmi voi întinde mâna şi voi lovi Egiptul cu toate minunile Mele, pe care le voi face în el; după aceea monarhul Egiptului vă va lăsa să plecaţi. 21 Eu voi face ca acest popor să găsească bunăvoinţă la egipteni în aşa fel încât, atunci când veţi pleca, să nu ieşiţi cu mâinile goale. 22 Fiecare femeie israelită va cere vecinei ei şi oricărei femei care locuieşte în casa vecinilor, lucruri de argint, lucruri de aur şi îmbrăcăminte; acestea le veţi pune pe fiii şi pe fiicele voastre şi astfel îi veţi prăda pe egipteni.

Footnotes

  1. Exodul 3:14 Sau: EU SUNT CEL CE PURUREA SUNT (în ebraică verbele sunt la timpul imperfect, deoarece în gândirea ebraică fiinţa este un concept dinamic; sensul nu implică numai existenţa, ci, în primul rand, prezenţa lui YHWH ca izbăvitor şi susţinător al lui Israel de aici înainte); LXX, influenţată de gândirea greacă, pentru care fiinţa era un concept static, traduce cu EU SUNT CEL CARE ESTE
  2. Exodul 3:15 Tetragrama divină YHWH, cu sensul de El este, tradusă peste tot cu Domnul
  3. Exodul 3:16 Lit.: bătrânii lui Israel, şefi de familii şi de clanuri, recunoscuţi ca autoritate la toate popoarele orientale; rol de judecători în cadrul comunităţii locale (Deut. 19:12; 21:1-9; 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituţie, Sfatul Bătrânilor lui Israel (lit.: bătrânii lui Israel) este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7); peste tot în carte

Moses and the Burning Bush

Now Moses was tending the flock of Jethro(A) his father-in-law, the priest of Midian,(B) and he led the flock to the far side of the wilderness and came to Horeb,(C) the mountain(D) of God. There the angel of the Lord(E) appeared to him in flames of fire(F) from within a bush.(G) Moses saw that though the bush was on fire it did not burn up. So Moses thought, “I will go over and see this strange sight—why the bush does not burn up.”

When the Lord saw that he had gone over to look, God called(H) to him from within the bush,(I) “Moses! Moses!”

And Moses said, “Here I am.”(J)

“Do not come any closer,”(K) God said. “Take off your sandals, for the place where you are standing is holy ground.”(L) Then he said, “I am the God of your father,[a] the God of Abraham, the God of Isaac and the God of Jacob.”(M) At this, Moses hid(N) his face, because he was afraid to look at God.(O)

The Lord said, “I have indeed seen(P) the misery(Q) of my people in Egypt. I have heard them crying out because of their slave drivers, and I am concerned(R) about their suffering.(S) So I have come down(T) to rescue them from the hand of the Egyptians and to bring them up out of that land into a good and spacious land,(U) a land flowing with milk and honey(V)—the home of the Canaanites, Hittites, Amorites, Perizzites, Hivites(W) and Jebusites.(X) And now the cry of the Israelites has reached me, and I have seen the way the Egyptians are oppressing(Y) them. 10 So now, go. I am sending(Z) you to Pharaoh to bring my people the Israelites out of Egypt.”(AA)

11 But Moses said to God, “Who am I(AB) that I should go to Pharaoh and bring the Israelites out of Egypt?”

12 And God said, “I will be with you.(AC) And this will be the sign(AD) to you that it is I who have sent you: When you have brought the people out of Egypt, you[b] will worship God on this mountain.(AE)

13 Moses said to God, “Suppose I go to the Israelites and say to them, ‘The God of your fathers has sent me to you,’ and they ask me, ‘What is his name?’(AF) Then what shall I tell them?”

14 God said to Moses, “I am who I am.[c] This is what you are to say to the Israelites: ‘I am(AG) has sent me to you.’”

15 God also said to Moses, “Say to the Israelites, ‘The Lord,[d] the God of your fathers(AH)—the God of Abraham, the God of Isaac and the God of Jacob(AI)—has sent me to you.’

“This is my name(AJ) forever,
    the name you shall call me
    from generation to generation.(AK)

16 “Go, assemble the elders(AL) of Israel and say to them, ‘The Lord, the God of your fathers—the God of Abraham, Isaac and Jacob(AM)—appeared to me and said: I have watched over you and have seen(AN) what has been done to you in Egypt. 17 And I have promised to bring you up out of your misery in Egypt(AO) into the land of the Canaanites, Hittites, Amorites, Perizzites, Hivites and Jebusites—a land flowing with milk and honey.’(AP)

18 “The elders of Israel will listen(AQ) to you. Then you and the elders are to go to the king of Egypt and say to him, ‘The Lord, the God of the Hebrews,(AR) has met(AS) with us. Let us take a three-day journey(AT) into the wilderness to offer sacrifices(AU) to the Lord our God.’ 19 But I know that the king of Egypt will not let you go unless a mighty hand(AV) compels him. 20 So I will stretch out my hand(AW) and strike the Egyptians with all the wonders(AX) that I will perform among them. After that, he will let you go.(AY)

21 “And I will make the Egyptians favorably disposed(AZ) toward this people, so that when you leave you will not go empty-handed.(BA) 22 Every woman is to ask her neighbor and any woman living in her house for articles of silver(BB) and gold(BC) and for clothing, which you will put on your sons and daughters. And so you will plunder(BD) the Egyptians.”(BE)

Footnotes

  1. Exodus 3:6 Masoretic Text; Samaritan Pentateuch (see Acts 7:32) fathers
  2. Exodus 3:12 The Hebrew is plural.
  3. Exodus 3:14 Or I will be what I will be
  4. Exodus 3:15 The Hebrew for Lord sounds like and may be related to the Hebrew for I am in verse 14.