¹² Şi Duhul m-a^(A) răpit şi am auzit înapoia mea dârdâitul unui mare cutremur de pământ: slava Domnului s-a ridicat din locul ei.

¹⁴ Când m-a răpit^(A) Duhul şi m-a luat, mergeam amărât şi mânios şi mâna^(B) Domnului apăsa tare peste mine.

³ El a întins^(A) ceva ca o mână şi m-a apucat de zulufii capului. Duhul m-a răpit^(B) între pământ şi cer şi m-a^(C) dus, în vedenii dumnezeieşti, la Ierusalim, la uşa porţii de la curtea dinăuntru, care caută spre miazănoapte, unde era locul^(D) idolului geloziei, care stârnea^(E) gelozia Domnului.

²⁴ Pe mine însă m-a răpit^(A) Duhul şi m-a dus iarăşi, în vedenie, prin Duhul lui Dumnezeu, în Haldeea, la prinşii de război. Şi astfel, vedenia pe care o avusesem a pierit de la mine.