Idolatria din Templu

În anul al şaselea, în luna a şasea, în a cincea zi a lunii[a], în timp ce şedeam la mine în casă împreună cu cei din sfatul bătrânilor lui Iuda[b], care şedeau înaintea mea, mâna Stăpânului Domn a venit peste mine. M-am uitat şi iată că era cineva care semăna la înfăţişare cu un om[c]; de la ceea ce părea a fi brâul său în jos era foc, iar de la ceea ce părea a fi brâul său în sus era ceva asemenea strălucirii metalului lustruit. El a întins ceva ca o mână şi m-a luat de zulufii capului. Duhul m-a ridicat între pământ şi cer şi m-a dus la Ierusalim în vedenii dumnezeieşti, la intrarea dinspre nord a curţii interioare, acolo unde era aşezat idolul care stârnea gelozia lui Dumnezeu. Dintr-odată a apărut slava Dumnezeului lui Israel, aşa cum am văzut-o în vale.

El mi-a zis: „Fiul omului, priveşte înspre nord!“ Am privit înspre nord şi am văzut în partea de nord a porţii altarului acest idol al geloziei, chiar la intrare. El a continuat: „Fiul omului, vezi tu ce fac ei? Vezi marile urâciuni pe care le săvârşesc aici cei din Casa lui Israel, ca să Mă depărteze de Lăcaşul Meu? Vei vedea însă urâciuni şi mai mari!“

Atunci m-a dus la intrarea curţii. M-am uitat şi am văzut o gaură în zid. El mi-a zis: „Fiul omului, sapă în zid!“ Am săpat în zid până am dat de o intrare.

El a continuat: „Intră şi uită-te la urâciunile groaznice pe care le fac ei aici!“ 10 Am intrat, m-am uitat şi am văzut tot felul de chipuri de reptile şi de fiare urâcioase şi pe toţi idolii Casei lui Israel gravaţi pe zid, de jur împrejur. 11 Înaintea lor stăteau şaptezeci de bărbaţi dintre bătrânii Casei lui Israel, iar în mijlocul lor stătea Iaazania, fiul lui Şafan. Fiecare avea în mână câte o cădelniţă din care se ridica un nor mirositor de tămâie.

12 El mi-a zis: „Fiul omului, ai văzut ce fac bătrânii lui Israel în întuneric, fiecare în odaia idolului său? Căci ei zic: «Domnul nu ne vede! Domnul a părăsit ţara!»“ 13 Apoi mi-a mai zis: „Vei vedea însă urâciuni şi mai mari pe care le săvârşesc ei!“

14 El m-a dus la intrarea Casei Domnului dinspre nord. Şi iată că acolo stăteau nişte femei care-l plângeau pe Tamuz[d]. 15 Mi-a zis: „Ai văzut, fiul omului? Vei vedea însă urâciuni mai mari decât acestea!“

16 Apoi m-a dus în curtea interioară a Casei Domnului. Şi iată că la intrarea în Casa Domnului, între portic şi altar, erau în jur de douăzeci şi cinci de oameni, cu spatele spre Casa Domnului şi cu faţa spre răsărit; ei se închinau soarelui, plecându-se spre răsărit.

17 El mi-a zis: „Ai văzut, fiul omului? Este prea puţin oare pentru cei din Casa lui Iuda să săvârşească urâciunile pe care le săvârşesc aici? Trebuia să mai umple şi ţara de violenţă şi să nu înceteze să Mă mânie? Iată-i apropiindu-şi ramura de nas[e]! 18 De aceea şi Eu mă voi purta cu ei cu furie; nu voi avea milă de ei şi nu-i voi cruţa. Deşi vor striga la urechile Mele cu glas tare, nu-i voi auzi!“

Footnotes

  1. Ezechiel 8:1 17 sept. 592 î.Cr.; vezi nota de la 1:1
  2. Ezechiel 8:1 Lit.: bătrânii (sau: cei care poartă barbă) lui Iuda, şefi de familii şi de clanuri, recunoscuţi ca autoritate la toate popoarele orientale; rol de judecători în cadrul comunităţii locale (Deut. 19:12; 21:1-9; 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau lideri militari (Ios. 8:10); şi în vs. 11, 12.
  3. Ezechiel 8:2 LXX (vezi şi 1:26); TM: cu focul
  4. Ezechiel 8:14 Străveche zeitate akadiană a fertilităţii şi a ploii; se credea că moartea lui marca începutul toamnei iar învierea lui, începutul primăverii, moartea lui fiind plânsă de femei; la origini, Dumuzi, străveche zeitate sumeriană, simbol al plenitudinii, osândită să trăiască în infern, soartă plânsă anual de către femei
  5. Ezechiel 8:17 Gest ce făcea parte din ritualul închinării la soare