Add parallel Print Page Options

El a întins(A) ceva ca o mână şi m-a apucat de zulufii capului. Duhul m-a răpit(B) între pământ şi cer şi m-a(C) dus, în vedenii dumnezeieşti, la Ierusalim, la uşa porţii de la curtea dinăuntru, care caută spre miazănoapte, unde era locul(D) idolului geloziei, care stârnea(E) gelozia Domnului. Şi iată că slava Dumnezeului lui Israel era acolo, aşa cum o văzusem(F) în vale. El mi-a zis: „Fiul omului, ia ridică ochii spre miazănoapte!” Am ridicat ochii spre miazănoapte; iată că idolul acesta al geloziei era la miazănoapte de poarta altarului, la intrare.

Read full chapter