Decretul lui Darius

Atunci împăratul Darius a dat ordin să se caute în documentele aflate în arhivele din Babilon. El a găsit în palatul din Ahmeta[a], din provincia Mediei, un sul în care erau scrise următoarele:

„Memoriu

În primul an de domnie al împăratului Cirus, împăratul Cirus a dat următoarea poruncă cu privire la Casa lui Dumnezeu din Ierusalim: «Casa să fie rezidită, pentru a fi un loc unde să se aducă jertfe şi să-i fie puse temeliile. Să aibă o înălţime de şaizeci de coţi[b] şi o lăţime de şaizeci de coţi; să aibă trei rânduri de piatră cioplită şi un rând de lemn nou. Cheltuielile vor fi suportate de palatul imperial. Mai mult, vasele de aur şi de argint ale Casei lui Dumnezeu, care au fost luate de Nebucadneţar din Templul[c] de la Ierusalim şi aduse la Babilon, să fie duse înapoi la locul lor, în Templul de la Ierusalim; să le puneţi în Casa lui Dumnezeu!»

Drept urmare, Tatnai, guvernator al provinciei de peste râu, Şetar-Boznai şi camarazii voştri, emisari în provincia de peste râu, depărtaţi-vă de locul acela! Lăsaţi în pace lucrarea de la această Casă a lui Dumnezeu! Lăsaţi-i pe guvernatorul iudeilor şi pe cei din sfatul bătrânilor iudeilor să rezidească această Casă a lui Dumnezeu pe locul ei de odinioară.

Mai mult, dau următoarea poruncă cu privire la ceea ce trebuie să faceţi pentru aceşti bărbaţi din sfatul bătrânilor iudeilor, ca să poată rezidi această Casă a lui Dumnezeu: cheltuielile acestor oameni să fie imediat plătite din veniturile împăratului provenite din tributul provinciei de peste râu, astfel încât să nu înceteze lucrul. Zilnic să se dea preoţilor de la Ierusalim, la cerere, tot ce au nevoie – viţei, berbeci şi miei – pentru arderile de tot aduse Dumnezeului cerurilor, precum şi grâu, sare, vin şi ulei, ca să nu ducă lipsă 10 şi ca astfel să poată aduce jertfe de o aromă plăcută Dumnezeului cerurilor şi să se roage pentru viaţa împăratului şi a fiilor săi.

11 De asemenea, dau următoarea poruncă cu privire la orice om care va schimba edictul acesta: să se scoată o bârnă din casa lui şi să se ridice bârna ca să fie tras în ţeapă[d] pe ea, iar casa lui să fie prefăcută într-un morman de gunoi din cauza faptei lui.

12 Fie ca Dumnezeul Care Şi-a pus Numele să locuiască acolo să răstoarne pe orice împărat sau popor care va încerca să schimbe ceva cu scopul de a distruge această Casă a lui Dumnezeu din Ierusalim! Eu, Darius, am dat această poruncă! Să fie împlinită întocmai!“

Terminarea şi dedicarea Casei Domnului. Paştele

13 Tatnai, guvernatorul provinciei de peste râu, Şetar-Boznai şi camarazii lor au făcut întocmai cum le poruncise împăratul Darius. 14 Prin urmare, cei din sfatul bătrânilor iudeilor au continuat să zidească şi au reuşit, aşa cum le profeţiseră profetul Hagai şi Zaharia, fiul lui Ido. Ei au zidit şi au terminat potrivit cu porunca Dumnezeului lui Israel şi potrivit cu porunca lui Cirus, a lui Darius şi a lui Artaxerxes, împăraţii Persiei. 15 Casa a fost terminată în ziua a treia a lunii Adar[e], în al şaselea an al domniei împăratului Darius.

16 Israeliţii – preoţii, leviţii şi ceilalţi care fuseseră în captivitate – au sărbătorit cu bucurie dedicarea acestui Templu al lui Dumnezeu. 17 Pentru dedicarea acestei Case a lui Dumnezeu au oferit o sută de viţei, două sute de berbeci şi patru sute de miei, iar ca jertfă pentru păcatul întregului Israel au adus doisprezece ţapi, câte un ţap pentru fiecare seminţie. 18 I-au pus pe preoţi, după cetele lor, şi pe leviţi, după grupele lor, să facă lucrarea lui Dumnezeu la Ierusalim, după cum este scris în Cartea lui Moise.

19 Cei care fuseseră în captivitate au sărbătorit Paştele în a paisprezecea zi a lunii întâi. 20 Preoţii şi leviţii se curăţiseră în acelaşi timp, astfel că toţi erau curaţi. Ei au adus jertfa de Paşte pentru toţi cei ce fuseseră în captivitate, pentru rudele lor dintre preoţi şi pentru ei înşişi. 21 Israeliţii întorşi din captivitate au mâncat jertfa de Paşte împreună cu toţi aceia care se separaseră de necurăţia neamurilor ţării, ca să-L caute pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. 22 Au celebrat cu bucurie Sărbătoarea Azimelor timp de şapte zile, căci Domnul îi înveselise întorcând spre ei inima împăratului Asiriei[f], ca să-i sprijinească în lucrarea de la Casa lui Dumnezeu, a Dumnezeului lui Israel.

Footnotes

  1. Ezra 6:2 Sau Ecbatana, capitala de vară a imperiului persan
  2. Ezra 6:3 Aproximativ 30 m
  3. Ezra 6:5 Vezi nota de la 3:6
  4. Ezra 6:11 Sau: spânzurat
  5. Ezra 6:15 Luna a douăsprezecea în calendarul babilonian, ce corespunde lunilor februarie-martie; 12 martie 516 î.Cr., la aproape şaptezeci de ani după distrugerea lui
  6. Ezra 6:22 Împăratul persan purta acest titlu, precum şi pe cel de împărat al Babilonului

Porunca lui Darius

Atunci, împăratul Darius a dat poruncă să se facă cercetări(A) în casa scrisorilor unde se puneau vistieriile în Babilon. Şi s-a găsit la Ahmeta, capitala ţinutului Mediei, un sul pe care era scrisă această aducere-aminte: „În anul întâi al domniei împăratului Cirus, împăratul Cirus a dat această poruncă privitoare la Casa lui Dumnezeu din Ierusalim: ‘Casa să fie zidită iarăşi, ca să fie un loc unde să se aducă jertfe şi să aibă temelii tari. Să aibă o înălţime de şaizeci de coţi, o lăţime de şaizeci de coţi, trei rânduri(B) de pietre cioplite şi un rând de lemn nou. Cheltuielile vor fi plătite din casa împăratului. Mai mult, uneltele de aur(C) şi de argint ale Casei lui Dumnezeu pe care le luase Nebucadneţar din Templul de la Ierusalim şi le adusese la Babilon să fie date înapoi, duse în Templul din Ierusalim, la locul unde erau, şi puse în Casa lui Dumnezeu.’ Acum, Tatnai, dregătorul de dincolo de Râu, Şetar-Boznai şi tovarăşii voştri de slujbă din Afarsac, care locuiţi dincolo de Râu, depărtaţi-vă(D) de locul acesta. Lăsaţi să meargă înainte lucrările acestei Case a lui Dumnezeu. Dregătorul iudeilor şi bătrânii iudeilor s-o zidească iarăşi pe locul unde era. Iată porunca pe care o dau cu privire la ce veţi avea de făcut faţă de aceşti bătrâni ai iudeilor, pentru zidirea acestei Case a lui Dumnezeu: cheltuielile, luate din averile împăratului venite din birurile de dincolo de Râu, să fie plătite îndată oamenilor acestora, ca să nu înceteze lucrul. Lucrurile trebuincioase pentru arderile-de-tot ale Dumnezeului cerurilor – viţei, berbeci şi miei, grâu, sare, vin şi untdelemn – să li se dea, la cerere, preoţilor din Ierusalim zi de zi şi fără nicio lipsă, 10 ca să aducă jertfe de bun miros(E) Dumnezeului cerurilor şi să se(F) roage pentru viaţa împăratului şi a fiilor lui. 11 Şi iată porunca pe care o dau cu privire la oricine va călca porunca aceasta: Să se scoată din casa lui o bârnă, s-o ridice ca să fie spânzurat pe ea, şi casa(G) să i se prefacă într-o grămadă de gunoi. 12 Dumnezeul care a pus să locuiască în locul acela Numele Lui(H) să răstoarne pe orice împărat şi pe orice popor care ar întinde mâna să calce cuvântul meu, ca să nimicească această Casă a lui Dumnezeu din Ierusalim! Eu, Darius, am dat porunca aceasta. Să fie împlinită întocmai!” 13 Tatnai, dregătorul de dincoace de Râu, Şetar-Boznai şi tovarăşii lor de slujbă au împlinit întocmai porunca aceasta pe care le-a trimis-o împăratul Darius. 14 Şi bătrânii(I) iudeilor au zidit cu izbândă după prorocirile prorocului Hagai şi ale lui Zaharia, fiul lui Ido; au zidit şi au isprăvit, după porunca Dumnezeului lui Israel şi după porunca lui Cirus(J), lui Darius(K) şi lui(L) Artaxerxe, împăratul perşilor. 15 Casa a fost isprăvită în ziua a treia a lunii Adar, în al şaselea an al domniei împăratului Darius.

Sfinţirea Templului

16 Copiii lui Israel, preoţii şi leviţii şi ceilalţi fii ai robiei au făcut cu bucurie sfinţirea(M) acestei Case a lui Dumnezeu. 17 Au adus(N) pentru sfinţirea acestei Case a lui Dumnezeu o sută de viţei, două sute de berbeci, patru sute de miei, şi, ca jertfe ispăşitoare pentru tot Israelul, doisprezece ţapi, după numărul seminţiilor lui Israel. 18 Au pus pe preoţi după cetele(O) lor şi pe leviţi după împărţirile(P) lor, pentru slujba lui Dumnezeu la Ierusalim, cum este scris(Q) în cartea lui Moise. 19 Fiii robiei au prăznuit Paştele(R) în a paisprezecea zi a lunii întâi. 20 Preoţii şi leviţii se curăţiseră(S) cu toţii, aşa că toţi erau curaţi; au jertfit Paştele(T) pentru toţi fiii robiei, pentru fraţii lor preoţii şi pentru ei înşişi. 21 Copiii lui Israel, întorşi din robie, au mâncat Paştele împreună cu toţi cei ce se depărtaseră de necurăţia(U) neamurilor ţării şi care s-au unit cu ei ca să caute pe Domnul, Dumnezeul lui Israel. 22 Au prăznuit cu bucurie şapte zile Sărbătoarea Azimilor(V), căci Domnul îi înveselise, făcând(W) pe împăratul(X) Asiriei să-i sprijine în lucrarea Casei lui Dumnezeu, Dumnezeul lui Israel.

The Decree of Darius

King Darius then issued an order, and they searched in the archives(A) stored in the treasury at Babylon. A scroll was found in the citadel of Ecbatana in the province of Media, and this was written on it:

Memorandum:

In the first year of King Cyrus, the king issued a decree concerning the temple of God in Jerusalem:

Let the temple be rebuilt as a place to present sacrifices, and let its foundations be laid.(B) It is to be sixty cubits[a] high and sixty cubits wide, with three courses(C) of large stones and one of timbers. The costs are to be paid by the royal treasury.(D) Also, the gold(E) and silver articles of the house of God, which Nebuchadnezzar took from the temple in Jerusalem and brought to Babylon, are to be returned to their places in the temple in Jerusalem; they are to be deposited in the house of God.(F)

Now then, Tattenai,(G) governor of Trans-Euphrates, and Shethar-Bozenai(H) and you other officials of that province, stay away from there. Do not interfere with the work on this temple of God. Let the governor of the Jews and the Jewish elders rebuild this house of God on its site.

Moreover, I hereby decree what you are to do for these elders of the Jews in the construction of this house of God:

Their expenses are to be fully paid out of the royal treasury,(I) from the revenues(J) of Trans-Euphrates, so that the work will not stop. Whatever is needed—young bulls, rams, male lambs for burnt offerings(K) to the God of heaven, and wheat, salt, wine and olive oil, as requested by the priests in Jerusalem—must be given them daily without fail, 10 so that they may offer sacrifices pleasing to the God of heaven and pray for the well-being of the king and his sons.(L)

11 Furthermore, I decree that if anyone defies this edict, a beam is to be pulled from their house and they are to be impaled(M) on it. And for this crime their house is to be made a pile of rubble.(N) 12 May God, who has caused his Name to dwell there,(O) overthrow any king or people who lifts a hand to change this decree or to destroy this temple in Jerusalem.

I Darius(P) have decreed it. Let it be carried out with diligence.

Completion and Dedication of the Temple

13 Then, because of the decree King Darius had sent, Tattenai, governor of Trans-Euphrates, and Shethar-Bozenai and their associates(Q) carried it out with diligence. 14 So the elders of the Jews continued to build and prosper under the preaching(R) of Haggai the prophet and Zechariah, a descendant of Iddo. They finished building the temple according to the command of the God of Israel and the decrees of Cyrus,(S) Darius(T) and Artaxerxes,(U) kings of Persia. 15 The temple was completed on the third day of the month Adar, in the sixth year of the reign of King Darius.(V)

16 Then the people of Israel—the priests, the Levites and the rest of the exiles—celebrated the dedication(W) of the house of God with joy. 17 For the dedication of this house of God they offered(X) a hundred bulls, two hundred rams, four hundred male lambs and, as a sin offering[b] for all Israel, twelve male goats, one for each of the tribes of Israel. 18 And they installed the priests in their divisions(Y) and the Levites in their groups(Z) for the service of God at Jerusalem, according to what is written in the Book of Moses.(AA)

The Passover

19 On the fourteenth day of the first month, the exiles celebrated the Passover.(AB) 20 The priests and Levites had purified themselves and were all ceremonially clean. The Levites slaughtered(AC) the Passover lamb for all the exiles, for their relatives the priests and for themselves. 21 So the Israelites who had returned from the exile ate it, together with all who had separated themselves(AD) from the unclean practices(AE) of their Gentile neighbors in order to seek the Lord,(AF) the God of Israel. 22 For seven days they celebrated with joy the Festival of Unleavened Bread,(AG) because the Lord had filled them with joy by changing the attitude(AH) of the king of Assyria so that he assisted them in the work on the house of God, the God of Israel.

Footnotes

  1. Ezra 6:3 That is, about 90 feet or about 27 meters
  2. Ezra 6:17 Or purification offering