Cartea lui Ieremia, arsă

36 În al patrulea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, următorul cuvânt a fost rostit către Ieremia din partea Domnului: ² „Ia^(A) un sul de carte şi scrie^(B) în ea toate cuvintele pe care ţi le-am spus cu privire la Israel, cu privire la Iuda şi cu privire la toate^(C) neamurile din ziua când ţi-am vorbit, pe vremea lui Iosia^(D), până în ziua de azi! ³ Poate^(E) că, dacă va auzi casa lui Iuda tot răul pe care am de gând să i-l fac, se vor întoarce^(F) fiecare de la calea lor cea rea, şi le voi ierta astfel nelegiuirea şi păcatul.” ⁴ Ieremia a chemat^(G) pe Baruc, fiul lui Neriia, şi Baruc^(H) a scris într-o carte, după cum spunea Ieremia, toate cuvintele pe care le spusese lui Ieremia Domnul. ⁵ Apoi Ieremia a dat următoarea poruncă lui Baruc: „Eu sunt închis şi nu pot să merg la Casa Domnului. ⁶ De aceea, du-te tu însuţi şi citeşte din carte ce ai scris în ea după spusele mele, şi anume cuvintele Domnului citeşte-le în auzul poporului, în Casa Domnului; în ziua^(I) postului să le citeşti şi în auzul tuturor acelora din Iuda care vor veni din cetăţile lor. ⁷ Poate^(J) că se vor smeri cu rugăciuni înaintea Domnului şi se va întoarce fiecare de la calea sa cea rea. Căci mare este mânia şi urgia cu care a ameninţat Domnul pe poporul acesta!” ⁸ Baruc, fiul lui Neriia, a făcut tot ce-i poruncise prorocul Ieremia şi a citit din carte cuvintele Domnului, în Casa Domnului. ⁹ În al cincilea an al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, împăratul lui Iuda, în luna a noua, au chemat la un post înaintea Domnului pe tot poporul Ierusalimului şi pe tot poporul venit din cetăţile lui Iuda la Ierusalim. ¹⁰ Atunci, Baruc a citit din carte cuvintele lui Ieremia în auzul întregului popor, în Casa Domnului, în chilia lui Ghemaria, fiul lui Şafan, logofătul, în curtea de sus, la intrarea^(K) porţii celei noi a Casei Domnului. ¹¹ Însă Mica, fiul lui Ghemaria, fiul lui Şafan, auzind toate cuvintele Domnului cuprinse în carte, ¹² s-a pogorât la casa împăratului, în odaia de scris a logofătului, unde stăteau toate căpeteniile: logofătul Elişama, Delaia, fiul lui Şemaia, Elnatan, fiul lui Acbor, Ghemaria, fiul lui Şafan, Zedechia, fiul lui Hanania, şi toate celelalte căpetenii. ¹³ Şi Mica le-a spus toate cuvintele pe care le auzise când citea Baruc din carte în auzul poporului. ¹⁴ Atunci, toate căpeteniile au trimis la Baruc pe Iehudi, fiul lui Netania, fiul lui Şelemia, fiul lui Cuşi, să-i spună: „Ia în mână cartea din care ai citit în auzul poporului şi vino!” Baruc, fiul lui Neriia, a luat cartea în mână şi s-a dus la ei. ¹⁵ Ei i-au zis: „Şezi şi citeşte-o în auzul nostru.” Astfel, Baruc a citit-o în auzul lor. ¹⁶ Când au auzit ei toate cuvintele, s-au uitat cu groază unii la alţii şi au zis lui Baruc: „Vom spune împăratului toate cuvintele acestea.” ¹⁷ Şi au mai pus lui Baruc următoarea întrebare: „Spune-ne cum ai scris toate cuvintele acestea după spusele lui?” ¹⁸ Baruc le-a răspuns: „El îmi spunea cu gura lui toate cuvintele acestea, şi eu le-am scris în cartea aceasta cu cerneală.” ¹⁹ Căpeteniile au zis lui Baruc: „Du-te de te ascunde, tu şi Ieremia, ca să nu ştie nimeni unde sunteţi.” ²⁰ Ei s-au dus apoi la împăratul în curte, lăsând cartea în odaia de scris a logofătului Elişama şi au spus toate cuvintele din ea în auzul împăratului. ²¹ Împăratul a trimis pe Iehudi să ia cartea. Iehudi a luat-o din odaia logofătului Elişama şi a citit-o în auzul împăratului şi în auzul tuturor căpeteniilor care stăteau împrejurul împăratului. ²² Împăratul şedea în casa^(L) de iarnă, căci era în luna a noua, şi înaintea lui era un foc de cărbuni aprinşi. ²³ După ce Iehudi a citit trei sau patru foi, împăratul a tăiat cartea cu briceagul logofătului şi a aruncat-o în jăraticul de cărbuni, unde a fost arsă de tot. ²⁴ Împăratul şi toţi slujitorii lui care au auzit toate cuvintele acelea nu s-au înspăimântat şi nu şi-au sfâşiat^(M) hainele. ²⁵ Elnatan, Delaia şi Ghemaria stăruiseră de împărat să nu ardă cartea, dar el nu i-a ascultat. ²⁶ Ci împăratul a poruncit lui Ierahmeel, fiul împăratului, lui Seraia, fiul lui Azriel, şi lui Şelemia, fiul lui Abdel, să pună mâna pe logofătul Baruc şi pe prorocul Ieremia. Dar Domnul i-a ascuns. ²⁷ După ce a ars împăratul cartea care cuprindea cuvintele pe care le scrisese Baruc după spusele lui Ieremia, Cuvântul Domnului a vorbit astfel lui Ieremia: ²⁸ „Ia din nou o altă carte şi scrie în ea toate cuvintele care erau în cea dintâi carte pe care a ars-o Ioiachim, împăratul lui Iuda. ²⁹ Şi despre Ioiachim, împăratul lui Iuda, spune: ‘Aşa vorbeşte Domnul: Tu ai ars cartea aceasta, zicând: Pentru ce ai scris în ea cuvintele acestea: «Împăratul Babilonului va veni, va nimici ţara aceasta şi va nimici din ea oamenii şi dobitoacele»?’ ³⁰ De aceea, aşa vorbeşte Domnul despre Ioiachim, împăratul lui Iuda: ‘Niciunul^(N) din ai lui nu va şedea pe scaunul de domnie al lui David. Trupul lui mort va fi lăsat la căldură^(O) ziua şi la frig noaptea. ³¹ Îl voi pedepsi pe el, sămânţa lui şi pe slujitorii lui pentru nelegiuirea lor şi voi aduce peste ei, peste locuitorii Ierusalimului şi peste oamenii lui Iuda toate nenorocirile cu care i-am ameninţat, fără ca ei să fi vrut să Mă asculte!’ ” ³² Ieremia a luat o altă carte şi a dat-o lui Baruc, fiul lui Neriia, logofătul. Baruc a scris în ea, după spusele lui Ieremia, toate cuvintele din cartea pe care o arsese în foc Ioiachim, împăratul lui Iuda. Multe alte cuvinte de felul acesta au mai fost adăugate la ea.