Add parallel Print Page Options

12 Dar tuturor(A) celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul să se facă copii ai lui Dumnezeu;

Read full chapter

12 Însă tuturor celor ce L-au primit, adică celor ce cred în Numele Lui, le-a dat dreptul[a] să devină copii ai lui Dumnezeu,

Read full chapter

Footnotes

  1. Ioan 1:12 Sau: puterea

14 Căci toţi cei ce sunt călăuziţi(A) de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. 15 Şi voi n-aţi(B) primit un duh de robie, ca să mai aveţi frică(C), ci aţi primit un duh(D) de înfiere, care ne face să strigăm: „Ava(E)!”, adică „Tată!” 16 Însuşi(F) Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu.

Read full chapter

14 Căci toţi care sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu. 15 Fiindcă voi n-aţi primit un duh de sclavie, ca să vă fie din nou teamă, ci aţi primit Duhul înfierii[a] prin care strigăm: „Abba!“[b], adică „Tată!“ 16 Duhul Însuşi depune mărturie, împreună cu duhul nostru, că suntem copii ai lui Dumnezeu.

Read full chapter

Footnotes

  1. Romani 8:15 Adopţia (înfierea) era un act juridic, cunoscut cititorilor din cultura greco-romană, prin care un tată ia sub autoritatea sa paternă un fiu sau o fiică dintr-o altă familie; cel adoptat primeşte acelaşi statut şi aceleaşi drepturi ca cele ale unui fiu născut în acea familie: ia numele noului părinte, devine moştenitorul lui, rămânând unit cu vechea sa familie numai prin legături de sânge; şi în v. 23
  2. Romani 8:15 Un termen aramaic care exprimă o relaţie foarte apropiată cu Dumnezeu

ca să(A) răscumpere pe cei ce erau sub Lege, pentru ca(B) să căpătăm înfierea.

Read full chapter

ca să-i răscumpere pe cei ce sunt sub Lege, pentru ca noi să primim înfierea[a].

Read full chapter

Footnotes

  1. Galateni 4:5 Adopţia (înfierea) era un act juridic, cunoscut cititorilor din cultura greco-romană, prin care un tată ia sub autoritatea sa paternă un fiu sau o fiică dintr-o altă familie; cel adoptat primeşte acelaşi statut şi aceleaşi drepturi ca cele ale unui fiu născut în acea familie: ia numele noului părinte, devine moştenitorul lui, rămânând unit cu vechea sa familie numai prin legături de sânge; şi în v. 23

Vedeţi ce dragoste ne-a arătat Tatăl, să(A) ne numim copii ai lui Dumnezeu! Şi suntem. Lumea nu ne cunoaşte, pentru că(B) nu L-a cunoscut nici pe El. Preaiubiţilor, acum(C) suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi nu s-a arătat încă(D). Dar ştim că, atunci când Se va arăta El, vom(E) fi ca El, pentru că Îl(F) vom vedea aşa cum este.

Read full chapter

Vedeţi ce dragoste mare ne-a dăruit Tatăl: să fim numiţi copii ai lui Dumnezeu. Şi suntem! De aceea nu ne cunoaşte lumea: pentru că nu L-a cunoscut nici pe El. Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi, n-a fost arătat încă, dar ştim că, atunci când Se va arăta El[a], vom fi asemenea Lui, pentru că-L vom vedea aşa cum este.

Read full chapter

Footnotes

  1. 1 Ioan 3:2 Sau: când se va arăta (ce vom fi)