² „Am auzit multe lucruri ca acestea!
    Sunteţi cu toţii nişte mângâietori jalnici!
³ Când se vor termina toate aceste vorbe în vânt?
    Sau ce îţi dă imbold când răspunzi?
⁴ Şi eu aş putea vorbi ca voi,
    dacă aţi fi în locul meu.
Aş ţine cuvântări alese împotriva voastră
    şi aş da din cap înaintea voastră.
⁵ Dar gura mea v-ar încuraja,
    iar mângâierea buzelor mele v-ar alina.

⁶ Totuşi dacă vorbesc, nu mi se micşorează durerea,
    iar dacă tac, aş fi eu alinat?
⁷ Dar acum Tu m-ai lăsat fără puteri,
    mi-ai distrus toată casa,
⁸ m-ai apucat şi toate acestea stau ca mărturie.
    Slăbiciunea mea se ridică şi mă învinuieşte.
⁹ El mă sfâşie şi mă duşmăneşte în mânia Lui,
    scrâşneşte din dinţi împotriva mea;
        potrivnicul meu mă străpunge cu privirea lui.
¹⁰ Oamenii deschid gura să mă batjocorească,
    mă bat peste obraji cu dispreţ
        şi se unesc împotriva mea.
¹¹ Dumnezeu mă lasă la bunul plac al celui nelegiuit
    şi mă aruncă în braţele celor răi.
¹² Eram în pace, dar El m-a scuturat,
    m-a prins de ceafă şi m-a zdrobit;
        m-a luat drept ţintă.
¹³ Arcaşii Lui m-au înconjurat.
    El îmi străpunge rărunchii fără milă
        şi-mi varsă fierea pe pământ.
¹⁴ Mă frânge bucată cu bucată,
    se năpusteşte asupra mea ca un războinic.
¹⁵ Mi-am cusut un sac pe piele
    şi mi-am îngropat fruntea în ţărână.
¹⁶ Faţa îmi este roşie de plâns
    şi pleoapele îmi sunt acoperite de întuneric,
¹⁷ deşi în mâinile mele nu este răutate
    şi rugăciunea mea este curată.

¹⁸ Pământule, nu-mi acoperi sângele!
    Vaietul meu să nu găsească loc de odihnă!
¹⁹ Chiar acum martorul meu este în cer;
    apărătorul meu este în înălţimi.
²⁰ Mijlocitorul meu este prietenul meu,
    iar ochii mei varsă lacrimi către Dumnezeu.
²¹ El mijloceşte pentru un om la Dumnezeu,
    aşa cum vorbeşte un om în apărarea prietenului său.
²² Căci numărul anilor mei se apropie de sfârşit
    şi mă voi duce pe un drum fără întoarcere.