Add parallel Print Page Options

Răspunsul Domnului

38 Domnul a răspuns lui Iov din mijlocul(A) furtunii şi a zis:

„Cine(B) este cel ce Îmi întunecă planurile
prin cuvântări(C) fără pricepere?
Încinge-ţi mijlocul(D) ca un viteaz,
ca Eu să te întreb, şi tu să Mă înveţi.
Unde(E) erai tu când am întemeiat pământul?
Spune, dacă ai pricepere.
Cine i-a hotărât măsurile, ştii?
Sau cine a întins frânghia de măsurat peste el?
Pe ce sunt sprijinite temeliile lui?
Sau cine i-a pus piatra din capul unghiului
atunci când stelele dimineţii izbucneau în cântări de bucurie
şi când toţi(F) fiii lui Dumnezeu scoteau strigăte de veselie?
Cine(G) a închis marea cu porţi
când s-a aruncat din pântecele mamei ei;
când i-am făcut haină din nori
şi scutece din întuneric;
10 când i-am pus hotar(H)
şi când i-am pus zăvoare şi porţi;
11 când am zis: ‘Până aici să vii, să nu treci mai departe;
aici să ţi se oprească(I) mândria valurilor tale’?
12 De când eşti, ai poruncit(J) tu dimineţii?
Ai arătat zorilor locul lor,
13 ca să apuce capetele pământului
şi să scuture pe cei răi(K) de pe el?
14 Ca pământul să se schimbe ca lutul pe care se pune o pecete
şi toate lucrurile să se arate îmbrăcate ca în haina lor adevărată?
15 Pentru ca cei răi să fie lipsiţi de lumina(L) lor
şi braţul(M) care se ridică să fie zdrobit?
16 Ai pătruns tu până la izvoarele(N) mării?
Sau te-ai plimbat tu prin fundurile adâncului?
17 Ţi s-au deschis porţile(O) morţii?
Sau ai văzut tu porţile umbrei morţii?
18 Ai cuprins tu cu privirea întinderea pământului?
Vorbeşte, dacă ştii toate aceste lucruri.
19 Unde este drumul care duce la locaşul luminii?
Şi întunericul unde îşi are locuinţa?
20 Poţi să le urmăreşti până la hotarul lor
şi să cunoşti cărările locuinţei lor?
21 Ştii, căci atunci erai născut
şi numărul zilelor tale este mare!
22 Ai ajuns tu până la cămările(P) zăpezii?
Ai văzut tu cămările grindinei,
23 pe care(Q) le păstrez pentru vremurile de strâmtorare,
pentru zilele de război şi de bătălie?
24 Pe ce cale se împarte lumina?
Şi pe ce cale se împrăştie vântul de răsărit pe pământ?
25 Cine a deschis(R) un loc de scurgere ploii
şi a însemnat drumul fulgerului şi al tunetului,
26 pentru ca să cadă ploaia pe un pământ fără locuitori,
pe un pustiu unde nu sunt oameni;
27 pentru ca să adape(S) locurile pustii şi uscate
şi ca să facă să încolţească şi să răsară iarba?
28 Are ploaia(T) tată?
Cine dă naştere picăturilor de rouă?
29 Din al cui sân iese gheaţa
şi cine naşte promoroaca(U) cerului,
30 ca apele să se îngroaşe ca o piatră
şi faţa adâncului să(V) se întărească?
31 Poţi să înnozi tu legăturile Găinuşei(W)
sau să dezlegi frânghiile Orionului?
32 Tu faci să iasă la vremea lor semnele zodiacului
şi tu cârmuieşti Ursa-Mare cu puii ei?
33 Cunoşti tu legile(X) cerului?
Sau tu îi orânduieşti stăpânirea pe pământ?
34 Îţi înalţi tu glasul până la nori,
ca să chemi să te acopere râuri de ape?
35 Poţi tu să arunci fulgerele ca să plece?
Îţi zic ele: ‘Iată-ne!’?
36 Cine(Y) a pus înţelepciunea în negura norilor
sau cine a dat pricepere întocmirii văzduhului?
37 Cine poate să numere norii cu înţelepciune
şi să verse burdufurile cerurilor,
38 pentru ca să înceapă pulberea să facă noroi
şi bulgării de pământ să se lipească împreună?
39 Tu(Z) izgoneşti prada pentru leoaică
şi tu potoleşti foamea puilor de lei
40 când stau ghemuiţi în vizuina lor,
când stau la pândă în culcuşul lor?
41 Cine pregăteşte corbului(AA) hrana,
când puii lui strigă spre Dumnezeu,
când umblă rătăciţi şi flămânzi?

39 Ştii tu când îşi fac caprele sălbatice puii?
Vezi tu pe cerboaice(AB) când fată?
Numeri tu lunile în care sunt însărcinate
şi cunoşti tu vremea când nasc?
Ele se pleacă, fată puii
şi scapă iute de durerile lor.
Puii lor prind vlagă şi cresc sub cerul slobod;
pleacă şi nu se mai întorc la ele.
Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic,
izbăvindu-l de orice legătură?
I-am dat(AC) ca locuinţă pustiul
şi pământul sărac ca locaş.
El râde de zarva cetăţilor
şi n-aude strigătele stăpânului care-l mână.
Străbate munţii ca să-şi găsească hrana
şi umblă după tot ce este verde.
Vrea bivolul sălbatic(AD) să fie în slujba ta?
Şi stă el noaptea la ieslea ta?
10 Îl poţi lega tu cu o funie ca să tragă o brazdă?
Merge el după tine ca să grăpeze bulgării din văi?
11 Te încrezi tu în el pentru că puterea lui este mare?
Şi-i laşi tu grija lucrărilor tale?
12 Te laşi tu pe el pentru căratul roadelor tale,
ca să le strângă în aria ta?
13 Aripa struţului bate cu veselie,
de-ai zice că este aripa şi penişul berzei.
14 Dar struţoaica îşi încredinţează pământului ouăle
şi le lasă să se încălzească în nisip.
15 Ea uită că piciorul le poate strivi,
că o fiară de câmp le poate călca în picioare.
16 Este aspră(AE) cu puii săi, de parcă nici n-ar fi ai ei.
Că s-a trudit degeaba, nu-i pasă nicidecum!
17 Căci Dumnezeu nu i-a dat înţelepciune(AF)
şi nu i-a făcut parte de pricepere.
18 Când se scoală şi porneşte,
râde de cal şi de călăreţul lui.
19 Tu dai putere calului
şi-i îmbraci gâtul cu o coamă ce fâlfâie?
20 Tu-l faci să sară ca lăcusta?
Nechezatul lui puternic răspândeşte groaza.
21 Scurmă pământul şi, mândru de puterea lui,
se aruncă(AG) asupra celor înarmaţi;
22 îşi bate joc de frică, nu se teme
şi nu se dă înapoi dinaintea sabiei.
23 Zăngăneşte tolba cu săgeţi pe el,
suliţa şi lancea strălucesc,
24 fierbe de aprindere, mănâncă pământul,
n-are astâmpăr când răsună trâmbiţa.
25 La sunetul trâmbiţei parcă zice: ‘Înainte!’.
De departe miroase bătălia,
glasul ca de tunet al căpeteniilor şi strigătele de luptă.
26 Oare prin priceperea ta îşi ia uliul zborul
şi îşi întinde aripile spre miazăzi?
27 Oare din porunca ta se înalţă vulturul
şi îşi aşază cuibul(AH) pe înălţimi?
28 El locuieşte în stânci,
acolo îşi are locuinţa, pe vârful zimţat al stâncilor şi pe vârful munţilor.
29 De acolo descoperă el prada
şi îşi cufundă privirile în depărtare după ea.
30 Puii lui îi beau sângele
şi, acolo unde sunt hoituri(AI), acolo-i şi vulturul.”

40 Domnul a vorbit lui Iov şi a zis:

„Eşti încredinţat acum tu, care vorbeşti(AJ) împotriva Celui Atotputernic?
Tu, care mustri pe Dumnezeu, mai ai vreun răspuns de dat?”
Iov a răspuns Domnului şi a zis:
„Iată, eu sunt prea(AK) mic. Ce să-Ţi răspund?
Îmi pun mâna la gură.
Am vorbit o dată, şi nu voi mai răspunde;
de două ori, şi nu voi mai adăuga nimic.”
Domnul(AL) a răspuns lui Iov din mijlocul furtunii şi a zis:
„Încinge-ţi mijlocul(AM) ca un viteaz
ca Eu(AN) să te întreb, şi tu să Mă înveţi.
Vrei(AO) să nimiceşti până şi dreptatea Mea?
Şi să Mă osândeşti, ca să-ţi scoţi dreptatea?
Ai tu un braţ ca al lui Dumnezeu
şi un glas de tunet(AP) ca al Lui?
10 Împodobeşte-te cu(AQ) măreţie şi mărime,
îmbracă-te cu strălucire şi cu slavă!
11 Varsă-ţi valurile mâniei tale
şi doboară cu o privire pe cei trufaşi!
12 Smereşte cu o privire pe cei(AR) trufaşi,
zdrobeşte pe loc pe cei răi,
13 ascunde-i pe toţi împreună în ţărână,
înveleşte-le faţa în întuneric!
14 Şi atunci voi aduce şi Eu lauda
puterii dreptei tale.
15 Uită-te la hipopotamul căruia i-am dat viaţă, ca şi ţie!
El mănâncă iarbă ca boul.
16 Uită-te ce tărie are în coapse
şi ce putere are în muşchii pântecelui său!
17 Îşi îndoaie coada tare ca un cedru
şi vinele coapselor lui sunt întreţesute.
18 Oasele lui sunt ca nişte ţevi de aramă,
mădularele lui sunt ca nişte drugi de fier.
19 El este cea mai mare dintre lucrările lui Dumnezeu.
Cel ce l-a făcut l-a înzestrat cu o suliţă.
20 El îşi găseşte hrana(AS) în munţi,
unde se joacă toate fiarele câmpului.
21 Se culcă sub lotus,
în mijlocul trestiilor şi mlaştinilor.
22 Desişul lotusului îl acoperă cu umbra lui,
sălciile pârâului îl înconjoară.
23 Dacă se întâmplă ca râul să iasă din matcă, el nu fuge:
chiar de s-ar năpusti Iordanul în gâtlejul lui, el ar rămâne liniştit.
24 Crezi că-l poţi prinde lovindu-l în faţă?
Sau crezi că-i vei putea străpunge nasul cu ajutorul laţurilor?

41 Poţi tu să prinzi leviatanul(AT) cu undiţa
sau să-i legi limba cu o funie?
Îi vei putea petrece papura prin nări
sau să-i străpungi cu un cârlig falca?
Îţi va face el multe rugăminţi?
Îţi va vorbi el cu un glas dulce?
Va face el un legământ cu tine,
ca să-ţi fie rob pe vecie?
Te vei juca tu cu el ca şi cu o pasăre?
Îl vei lega tu ca să-ţi înveseleşti fetele?
Fac pescarii negoţ cu el?
Îl împart ei între negustori?
Îi vei acoperi pielea cu ţepuşe
şi capul cu chingi?
Ridică-ţi numai mâna împotriva lui,
şi nu-ţi va mai veni gust să-l loveşti.
Iată că eşti înşelat în aşteptarea ta de a-l prinde:
numai să-l vezi, şi cazi la pământ!
10 Nimeni nu este atât de îndrăzneţ ca să-l întărâte.
Cine Mi s-ar împotrivi în faţă?
11 Cui sunt dator(AU), ca să-i plătesc?
Sub cer totul(AV) este al Meu.
12 Vreau să mai vorbesc iarăşi de mădularele lui şi de tăria lui,
şi de frumuseţea întocmirii lui.
13 Cine-i va putea ridica veşmântul?
Cine va putea pătrunde între fălcile lui?
14 Cine va putea deschide porţile gurii lui?
Şirurile dinţilor lui
cât sunt de înspăimântătoare!
15 Scuturile[a] lui măreţe şi puternice
sunt unite împreună ca printr-o pecete;
16 se ţin unul de altul
şi nici aerul n-ar putea trece printre ele.
17 Sunt ca nişte fraţi care se îmbrăţişează,
se apucă şi rămân nedespărţiţi.
18 Strănuturile lui fac să strălucească lumina;
ochii lui sunt ca geana zorilor.
19 Din gura lui ţâşnesc flăcări, scapără scântei de foc din ea.
20 Din nările lui iese fum,
ca dintr-un vas care fierbe, ca dintr-o căldare fierbinte.
21 Suflarea lui aprinde cărbunii
şi gura lui aruncă flăcări.
22 Tăria lui stă în grumaz
şi înaintea lui sare groaza.
23 Părţile lui cele cărnoase se ţin împreună,
ca turnate pe el, neclintite.
24 Inima lui este tare ca piatra,
tare ca piatra de moară care stă dedesubt.
25 Când se scoală el, tremură vitejii
şi spaima îi pune pe fugă.
26 Degeaba este lovit cu sabia;
căci suliţa, săgeata şi pavăza nu folosesc la nimic.
27 Pentru el, fierul este ca paiul,
arama, ca lemnul putred.
28 Săgeata nu-l pune pe fugă,
pietrele din praştie sunt ca pleava pentru el.
29 Nu vede în ghioagă decât un fir de pai
şi râde la şuieratul săgeţilor.
30 Sub pântecele lui sunt ţepi ascuţiţi:
ai zice că este o grapă întinsă peste noroi.
31 Face să clocotească fundul mării ca un cazan
şi-l clatină ca pe un vas plin cu mir.
32 În urmă, el lasă o cărare luminoasă,
şi adâncul pare ca pletele unui bătrân.
33 Pe pământ nimic nu-i este stăpân;
este făcut ca să nu se teamă de nimic.
34 Priveşte cu dispreţ tot ce este înălţat,
este împăratul(AW) celor mai mândre dobitoace.”

Footnotes

  1. Iov 41:15 Solzii.

Cât(A) de mari sunt lucrările Tale, Doamne,
şi cât de adânci(B) sunt gândurile Tale!

Read full chapter

14 Te laud că sunt o făptură aşa de minunată.
Minunate sunt lucrările Tale,
şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta!

Read full chapter

Ei cântau cântarea(A) lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului. Şi ziceau: „Mari(B) şi minunate sunt lucrările Tale, Doamne Dumnezeule, Atotputernice! Drepte(C) şi adevărate sunt căile Tale, Împărate al neamurilor!

Read full chapter