Un cântec despre via Domnului

Voi cânta Preaiubitului meu
    un cântec despre via Lui:
Iubitul meu avea o vie
    pe un deal fertil.
A săpat-o, a curăţat-o de pietre
    şi a sădit în ea cele mai alese viţe.
I-a zidit un turn de pază
    şi i-a săpat un teasc.
Apoi a aşteptat să facă struguri buni,
    dar ea a făcut struguri sălbatici[a].

«Acum, voi, locuitori ai Ierusalimului şi bărbaţi ai lui Iuda,
    judecaţi între Mine şi via Mea.
Ce-ar fi trebuit să mai fac viei Mele
    şi nu i-am făcut?
De ce a făcut struguri sălbatici
    când Eu am aşteptat să facă struguri buni?

Acum vă voi spune
    ce voi face cu via Mea:
îi voi da la o parte gardul
    şi ea va fi nimicită;
îi voi dărâma zidul
    şi ea va fi călcată-n picioare.
O voi preface într-o pustie;
    nu va mai fi curăţată, nici săpată
        şi în ea vor creşte spini şi mărăcini.
De asemenea, voi porunci norilor
    să nu mai dea ploaie peste ea.»

Via Domnului Oştirilor
    este Casa lui Israel,
iar bărbaţii din Iuda
    sunt grădina desfătării Sale.
El se aştepta la judecată dreaptă,
    dar, când colo, iată vărsare de sânge;
se aştepta la dreptate,
    dar, când colo, iată strigăt de durere.

Read full chapter

Footnotes

  1. Isaia 5:2 Lit.: urât mirositori (stricaţi); sau: acri; şi în v. 4