Idolii din pietrele netede ale văii sunt moştenirea ta;
    ei, da, ei sunt soarta ta.
Lor le torni jertfe de băutură
    şi le aduci daruri de mâncare.
        Să fiu Eu oare îndurător la vederea acestor fapte?
Ţi-ai aşezat patul
    pe un munte înalt şi semeţ
şi acolo te-ai urcat
    ca să aduci jertfă.
În spatele uşii şi al tocului ei
    ţi-ai aşezat simbolul păgân.
Uitând de Mine, ţi-ai dezvelit patul,
    te-ai suit în el şi l-ai făcut primitor.
Ai făcut o înţelegere cu ei,
    le-ai iubit patul
        şi le-ai privit goliciunea.

Read full chapter