Add parallel Print Page Options

Cearta cu bărbaţii lui Efraim

Bărbaţii(A) lui Efraim au zis lui Ghedeon: „Ce înseamnă felul acesta de purtare faţă de noi? Pentru ce nu ne-ai chemat când ai plecat să te lupţi împotriva lui Madian?” Şi au avut o mare ceartă cu el. Ghedeon le-a răspuns: „Ce-am făcut eu pe lângă voi? Oare nu face mai mult culesul ciorchinelor rămase în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer?” „În mâinile voastre(B) a dat Dumnezeu pe căpeteniile lui Madian: Oreb şi Zeeb. Ce-am putut face eu deci pe lângă voi?” După ce le-a vorbit astfel, li s-a potolit mânia.(C)

Urmărirea vrăjmaşului dincolo

Ghedeon a ajuns la Iordan şi l-a trecut, el şi cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiţi, dar urmărind mereu pe vrăjmaş. El a zis celor din(D) Sucot: „Daţi, vă rog, câteva pâini poporului care mă însoţeşte, căci sunt obosiţi şi sunt în urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, împăraţii Madianului.” Căpeteniile din Sucot au răspuns: „Este oare mâna lui Zebah(E) şi Ţalmuna în stăpânirea ta, ca să dăm pâine oştirii tale?” Şi Ghedeon a zis: „Ei bine, după ce Domnul va da în mâinile noastre pe Zebah şi pe Ţalmuna, vă voi scărpina(F) carnea cu spini din pustie şi cu mărăcini.” De acolo s-a suit la Penuel(G) şi a făcut celor din Penuel aceeaşi rugăminte. Ei i-au răspuns cum îi răspunseseră cei din Sucot. Şi a zis şi celor din Penuel: „Când(H) mă voi întoarce în pace, voi dărâma(I) turnul acesta.” 10 Zebah şi Ţalmuna erau la Carcor împreună cu oştirea lor de aproape cincisprezece mii de oameni; toţi cei ce mai rămăseseră din toată(J) oştirea fiilor Răsăritului, o sută douăzeci de mii de oameni care scoteau sabia, fuseseră ucişi. 11 Ghedeon s-a suit pe drumul celor ce locuiesc în corturi la răsărit de Nobah(K) şi de Iogbeha şi a bătut oştirea care se credea la adăpost(L). 12 Zebah şi Ţalmuna au luat fuga; Ghedeon i-a urmărit, a prins(M) pe cei doi împăraţi ai Madianului, Zebah şi Ţalmuna, şi a pus pe fugă toată oştirea. 13 Ghedeon, fiul lui Ioas, s-a întors de la luptă prin suişul Heres. 14 A prins dintre cei din Sucot un tânăr pe care l-a întrebat şi care i-a dat în scris numele căpeteniilor şi bătrânilor din Sucot; erau şaptezeci şi şapte de bărbaţi. 15 Apoi a venit la cei din Sucot şi a zis: „Iată pe Zebah şi Ţalmuna, pentru care m-aţi batjocorit(N) zicând: ‘Oare mâna lui Zebah şi Ţalmuna este în stăpânirea ta, ca să dăm pâine oamenilor tăi obosiţi?’ ” 16 Şi a luat(O) pe bătrânii cetăţii şi a pedepsit pe oamenii din Sucot cu spini din pustie şi cu mărăcini. 17 A dărâmat(P) şi turnul(Q) din Penuel şi a ucis pe oamenii cetăţii. 18 El a zis lui Zebah şi lui Ţalmuna: „Cum erau oamenii pe care i-aţi ucis la Tabor(R)?” Ei au răspuns: „Erau ca tine, fiecare avea înfăţişarea unui fiu de împărat.” 19 El a zis: „Erau fraţii mei, fiii mamei mele. Viu este Domnul că, dacă i-aţi fi lăsat cu viaţă, nu v-aş ucide.” 20 Şi a zis lui Ieter, întâiul lui născut: „Scoală-te şi ucide-i!” Dar tânărul nu şi-a scos sabia, pentru că-i era teamă, căci era încă un copil. 21 Zebah şi Ţalmuna au zis: „Scoală-te tu însuţi şi ucide-ne! Căci cum e omul aşa e şi puterea lui.” Şi Ghedeon s-a sculat şi a ucis(S) pe Zebah şi Ţalmuna. A luat apoi lunişoarele de la gâtul cămilelor lor.

Moartea lui Ghedeon

22 Bărbaţii lui Israel au zis lui Ghedeon: „Domneşte peste noi, tu şi fiul tău, şi fiul fiului tău, căci ne-ai izbăvit din mâna lui Madian.” 23 Ghedeon le-a zis: „Eu nu voi domni peste voi, nici fiii mei nu vor domni peste voi, ci Domnul(T) va domni peste voi.” 24 Ghedeon le-a zis: „Am să vă fac o rugăminte: daţi-mi fiecare verigile de nas pe care le-aţi luat ca pradă.” (Vrăjmaşii aveau verigi de aur, căci(U) erau ismaeliţi.) 25 Ei au zis: „Ţi le vom da cu plăcere.” Şi au întins o manta, pe care a aruncat fiecare verigile pe care le prădase. 26 Greutatea verigilor de aur pe care le-a cerut Ghedeon a fost de o mie şapte sute de sicli de aur, afară de lunişoare, de cerceii de aur şi de hainele de purpură pe care le purtau împăraţii Madianului şi afară de lănţişoarele de la gâtul cămilelor lor. 27 Ghedeon a făcut(V) din ele un efod şi l-a pus în cetatea lui, la(W) Ofra, unde a ajuns o pricină de curvie(X) pentru tot Israelul şi a fost o cursă(Y) pentru Ghedeon şi pentru casa lui. 28 Madianul a fost smerit înaintea copiilor lui Israel şi n-a mai ridicat capul. Şi ţara(Z) a avut odihnă patruzeci de ani, în timpul vieţii lui Ghedeon. 29 Ierubaal, fiul lui Ioas, s-a întors şi a locuit în casa lui. 30 Ghedeon a avut şaptezeci(AA) de fii, ieşiţi din el, căci a avut mai multe neveste. 31 Ţiitoarea(AB) lui, care era la Sihem, i-a născut de asemenea un fiu, căruia i-au pus numele Abimelec. 32 Ghedeon, fiul lui Ioas, a murit după o bătrâneţe(AC) fericită şi a fost îngropat în mormântul tatălui său Ioas, la Ofra(AD), care era a familiei lui Abiezer.

Israeliţii se închină iarăşi la idoli

33 După moartea lui Ghedeon(AE), copiii lui Israel au început iarăşi să curvească(AF) cu Baalii şi au luat(AG) pe Baal-Berit ca dumnezeu al lor. 34 Copiii lui Israel nu(AH) şi-au adus aminte de Domnul, Dumnezeul lor, care-i izbăvise din mâna tuturor vrăjmaşilor care-i înconjurau. 35 Şi(AI) n-au ţinut la casa lui Ierubaal, a lui Ghedeon, după tot binele pe care-l făcuse el lui Israel.

Cearta cu efraimiţii

Efraimiţii i-au zis lui Ghedeon:

– Cum ai putut să te porţi astfel cu noi? De ce nu ne-ai chemat şi pe noi când te-ai dus să lupţi împotriva midianiţilor? Şi au început o ceartă aprigă cu el.

El le-a răspuns:

– Ce-am făcut eu în comparaţie cu voi? Nu este mai bun culesul ciorchinilor rămaşi în via lui Efraim decât culesul întregii vii a lui Abiezer? În mâinile voastre i-a dat Dumnezeu pe Oreb şi Zeeb, căpeteniile midianiţilor! Am putut eu oare să fac mai mult decât voi?

După ce le-a spus aceste cuvinte li s-a potolit mânia.

Ghedeon îi omoară pe regii midianiţi

Apoi Ghedeon a ajuns la Iordan şi l-a traversat împreună cu cei trei sute de oameni care erau cu el, obosiţi, dar încă în urmărirea duşmanului. El le-a zis oamenilor din Sucot:

– Daţi-le, vă rog, câteva bucăţi de pâine oamenilor care sunt cu mine, căci sunt obosiţi şi suntem încă în urmărirea lui Zebah şi Ţalmuna, regii Midianului!

Căpeteniile din Sucot i-au răspuns:

– Sunt deja mâinile lui Zebah şi Ţalmuna în posesia ta ca să dăm pâine oştirii tale?

Ghedeon le-a zis:

– Aşa deci! Ei bine, după ce Domnul îi va da pe Zebah şi pe Ţalmuna în mâinile mele, vă voi sfârteca carnea cu spinii pustiei şi cu mărăcini!

De acolo s-au suit la Peniel şi a cerut acelaşi lucru. Oamenii din Peniel i-au răspuns aşa cum îi răspunseseră oamenii din Sucot. Atunci el le-a zis oamenilor din Peniel: „Când mă voi întoarce în pace vă voi dărâma turnul acesta!“ 10 Zebah şi Ţalmuna erau în Karkor, împreună cu ei fiind şi oştirea lor, în jur de cincisprezece mii de bărbaţi, singurii care mai rămăseseră din oştirea popoarelor răsăritului căci căzuseră ucişi o sută douăzeci de mii de războinici. 11 Ghedeon a apucat pe calea nomazilor, la răsărit de Nobah şi Iogbeha şi a atacat oştirea care se credea în siguranţă. 12 Cei doi regi ai Midianului, Zebah şi Ţalmuna, au fugit, dar el i-a urmărit, i-a capturat şi a provocat groază în rândul întregii lor oştiri.

13 Apoi Ghedeon, fiul lui Ioaş, s-a întors de la luptă prin trecătoarea Heres. 14 A prins un tânăr dintre oamenii din Sucot căruia i-a pus câteva întrebări. Acesta i-a dat în scris numele căpeteniilor şi ale membrilor sfatului bătrânilor[a] din Sucot. Erau şaptezeci şi şapte de bărbaţi. 15 S-a dus la oamenii din Sucot şi le-a zis: „Iată-i pe Zebah şi Ţalmuna din cauza cărora m-aţi batjocorit zicând: Sunt deja Zebah şi Ţalmuna în stăpânirea ta ca să dăm pâine oştirii tale?“ 16 I-a luat pe cei din sfatul bătrânilor cetăţii, a luat spini din pustie şi mărăcini şi i-a pedepsit cu ei pe oamenii din Sucot. 17 Apoi a dărâmat turnul din Peniel şi i-a ucis pe oamenii cetăţii.

18 După aceea le-a zis lui Zebah şi Ţalmuna:

– Cum erau bărbaţii pe care i-aţi ucis la Tabor?

Ei i-au răspuns:

– Erau ca tine! Fiecare era la înfăţişare ca un fiu de rege!

19 El le-a zis:

– Erau fraţii mei, fiii mamei mele! Viu este Domnul că dacă i-aţi fi lăsat în viaţă, nu v-aş ucide acum!

20 Şi i-a zis lui Ieter, întâiul lui născut:

– Omoară-i!

Dar tânărul nu a scos sabia pentru că îi era frică, fiind încă un copil. 21 Atunci Zebah şi Ţalmuna i-au zis:

– De ce nu ne omori tu însuţi? Cum este omul aşa este şi puterea lui!

Ghedeon s-a sculat şi i-a ucis pe Zebah şi pe Ţalmuna, luând apoi lunişoarele[b] care erau la gâtul cămilelor lor.

Idolatria lui Ghedeon şi a poporului

22 Bărbaţii lui Israel i-au zis lui Ghedeon:

– Domneşte tu peste noi fiindcă tu ne-ai eliberat din mâna midianiţilor! Domneşte tu, fiul tău şi nepotul tău!

23 Ghedeon le-a răspuns:

– Nu eu voi domni peste voi şi nici urmaşul meu nu va domni peste voi, ci Domnul va domni peste voi!

24 Ghedeon le-a mai zis:

– Doresc însă să vă cer ceva: daţi-mi fiecare câte un cercel din prada voastră!

Duşmanii lor purtaseră cercei de aur, pentru că fuseseră ismaeliţi.

25 – Ţi-i vom da! i-au răspuns ei.

Apoi au aşternut o învelitoare şi fiecare om a aruncat pe ea cerceii luaţi ca pradă. 26 Greutatea cerceilor de aur pe care i-a cerut a ajuns la o mie şapte sute de şecheli[c] de aur, în afară de lunişoare, ornamente şi hainele de purpură pe care le purtau regii Midianului şi în afară de lănţişoarele de la gâtul cămilelor lor. 27 Ghedeon a făcut din ei un efod[d] pe care l-a pus în cetatea sa, la Ofra. Tot Israelul s-a prostituat închinându-se la el acolo; el a devenit o capcană pentru Ghedeon şi familia lui.

28 Astfel, midianiţii au fost smeriţi înaintea israeliţilor şi n-au mai îndrăznit să-şi ridice capetele. Pe vremea lui Ghedeon, în ţară a fost pace timp de patruzeci de ani. 29 Apoi Ierub-Baal, fiul lui Ioaş, s-a retras şi a locuit în casa lui.

30 Ghedeon a avut şaptezeci de fii[e], pentru că a avut multe soţii. 31 Ţiitoarea lui din Şehem i-a născut şi ea un fiu, căruia i-a pus numele Abimelek[f]. 32 Ghedeon, fiul lui Ioaş, a murit după o bătrâneţe fericită şi a fost înmormântat în mormântul tatălui său, Ioaş, la Ofra, pe proprietatea familiei Abiezer.

33 După ce a murit Ghedeon, israeliţii s-au întors la păcatele dinainte, prostituându-se înaintea baalilor[g]. Ei l-au înălţat pe Baal-Berit[h] ca dumnezeu al lor. 34 Astfel, israeliţii nu şi-au amintit de Domnul, Dumnezeul lor, Care îi eliberase din mâna tuturor duşmanilor dimprejur 35 şi nici n-au fost loiali familiei lui Ierub-Baal, adică Ghedeon, în ciuda binelui pe care el îl făcuse lui Israel.

Footnotes

  1. Judecători 8:14 Lit.: bătrânii, şefi de familii şi de clanuri, recunoscuţi ca autoritate la toate popoarele orientale; rol de judecători în cadrul comunităţii locale (Deut. 19:12; 21:1-9; 18-21; 22:13-21; 25:5-10) sau lideri militari (Ios. 8:10). Ca instituţie, Sfatul Bătrânilor (lit. bătrânii) este atestat în special în perioada monarhiei, cu rol de consiliu (2 Sam. 3:17; 5:3; 17:4; 1 Regi 20:7); şi în v. 16
  2. Judecători 8:21 Probabil ornamente în formă rotundă sau de semilună, făcând parte din cultul zeiţei lunii; şi în v. 26
  3. Judecători 8:26 Sau: sicli, greutate de bază, comună la toate popoarele semite antice; existau mai multe tipuri de şechel: regal (2 Sam. 14:26; aproximativ 13 gr), obişnuit (aproximativ 12 gr) şi cel al Lăcaşului (aproximativ 10 gr); greutatea şechelului a variat în diferite vremuri şi în diferite zone; aproximativ 20 kg
  4. Judecători 8:27 Aici, un obiect prin care era căutată voia zeului căruia îi era asociat efodul
  5. Judecători 8:30 Număr rotund, desemnând puterea şi bogăţia
  6. Judecători 8:31 Abimelek înseamnă Tatăl meu este rege, sugestiv pentru intenţia acestuia de a instaura monarhia (cap. 9)
  7. Judecători 8:33 Vezi nota de la 2:11
  8. Judecători 8:33 Baal-Berit înseamnă Baal al legământului (sau Domnul legământului), numele sugerând fie intrarea israeliţilor în legământ cu Baal, fie intrarea israeliţilor într-o ligă canaanită, Baal fiind garantul tratatului de alianţă

Zebah and Zalmunna

Now the Ephraimites asked Gideon,(A) “Why have you treated us like this? Why didn’t you call us when you went to fight Midian?(B)(C) And they challenged him vigorously.(D)

But he answered them, “What have I accomplished compared to you? Aren’t the gleanings of Ephraim’s grapes better than the full grape harvest of Abiezer?(E) God gave Oreb and Zeeb,(F) the Midianite leaders, into your hands. What was I able to do compared to you?” At this, their resentment against him subsided.

Gideon and his three hundred men, exhausted yet keeping up the pursuit, came to the Jordan(G) and crossed it. He said to the men of Sukkoth,(H) “Give my troops some bread; they are worn out,(I) and I am still pursuing Zebah and Zalmunna,(J) the kings of Midian.”

But the officials of Sukkoth(K) said, “Do you already have the hands of Zebah and Zalmunna in your possession? Why should we give bread(L) to your troops?”(M)

Then Gideon replied, “Just for that, when the Lord has given Zebah and Zalmunna(N) into my hand, I will tear your flesh with desert thorns and briers.”

From there he went up to Peniel[a](O) and made the same request of them, but they answered as the men of Sukkoth had. So he said to the men of Peniel, “When I return in triumph, I will tear down this tower.”(P)

10 Now Zebah and Zalmunna were in Karkor with a force of about fifteen thousand men, all that were left of the armies of the eastern peoples; a hundred and twenty thousand swordsmen had fallen.(Q) 11 Gideon went up by the route of the nomads east of Nobah(R) and Jogbehah(S) and attacked the unsuspecting army. 12 Zebah and Zalmunna, the two kings of Midian, fled, but he pursued them and captured them, routing their entire army.

13 Gideon son of Joash(T) then returned from the battle by the Pass of Heres.(U) 14 He caught a young man of Sukkoth and questioned him, and the young man wrote down for him the names of the seventy-seven officials of Sukkoth,(V) the elders(W) of the town. 15 Then Gideon came and said to the men of Sukkoth, “Here are Zebah and Zalmunna, about whom you taunted me by saying, ‘Do you already have the hands of Zebah and Zalmunna in your possession? Why should we give bread to your exhausted men?(X)’” 16 He took the elders of the town and taught the men of Sukkoth a lesson(Y) by punishing them with desert thorns and briers. 17 He also pulled down the tower of Peniel(Z) and killed the men of the town.(AA)

18 Then he asked Zebah and Zalmunna, “What kind of men did you kill at Tabor?(AB)

“Men like you,” they answered, “each one with the bearing of a prince.”

19 Gideon replied, “Those were my brothers, the sons of my own mother. As surely as the Lord lives,(AC) if you had spared their lives, I would not kill you.” 20 Turning to Jether, his oldest son, he said, “Kill them!” But Jether did not draw his sword, because he was only a boy and was afraid.

21 Zebah and Zalmunna said, “Come, do it yourself. ‘As is the man, so is his strength.’” So Gideon stepped forward and killed them, and took the ornaments(AD) off their camels’ necks.

Gideon’s Ephod

22 The Israelites said to Gideon, “Rule over us—you, your son and your grandson—because you have saved us from the hand of Midian.”

23 But Gideon told them, “I will not rule over you, nor will my son rule over you. The Lord will rule(AE) over you.” 24 And he said, “I do have one request, that each of you give me an earring(AF) from your share of the plunder.(AG)” (It was the custom of the Ishmaelites(AH) to wear gold earrings.)

25 They answered, “We’ll be glad to give them.” So they spread out a garment, and each of them threw a ring from his plunder onto it. 26 The weight of the gold rings he asked for came to seventeen hundred shekels,[b] not counting the ornaments, the pendants and the purple garments worn by the kings of Midian or the chains(AI) that were on their camels’ necks. 27 Gideon made the gold into an ephod,(AJ) which he placed in Ophrah,(AK) his town. All Israel prostituted themselves by worshiping it there, and it became a snare(AL) to Gideon and his family.(AM)

Gideon’s Death

28 Thus Midian was subdued before the Israelites and did not raise its head(AN) again. During Gideon’s lifetime, the land had peace(AO) forty years.

29 Jerub-Baal(AP) son of Joash(AQ) went back home to live. 30 He had seventy sons(AR) of his own, for he had many wives. 31 His concubine,(AS) who lived in Shechem, also bore him a son, whom he named Abimelek.(AT) 32 Gideon son of Joash died at a good old age(AU) and was buried in the tomb of his father Joash in Ophrah of the Abiezrites.

33 No sooner had Gideon died than the Israelites again prostituted themselves to the Baals.(AV) They set up Baal-Berith(AW) as their god(AX) 34 and did not remember(AY) the Lord their God, who had rescued them from the hands of all their enemies on every side. 35 They also failed to show any loyalty to the family of Jerub-Baal(AZ) (that is, Gideon) in spite of all the good things he had done for them.(BA)

Footnotes

  1. Judges 8:8 Hebrew Penuel, a variant of Peniel; also in verses 9 and 17
  2. Judges 8:26 That is, about 43 pounds or about 20 kilograms