Levitic 27

Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014

Juruinţele

27 Domnul a vorbit lui Moise şi a zis:

„Vorbeşte copiilor lui Israel şi spune-le: ² ‘Când se^(A) vor face juruinţe Domnului, dacă e vorba de oameni, ei să fie ai Domnului, după preţuirea ta. ³ Iar preţuirea pe care o vei face unui bărbat, de la douăzeci până la şaizeci de ani, să fie de cincizeci de sicli de argint, după^(B) siclul Sfântului Locaş: ⁴ dacă este femeie, preţuirea să fie de treizeci de sicli. ⁵ De la cinci până la douăzeci de ani, preţuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat şi de zece sicli pentru o fată. ⁶ De la o lună până la cinci ani, preţuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat şi de trei sicli de argint pentru o fată. ⁷ De la şaizeci de ani în sus, preţuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat şi de zece sicli pentru o femeie. ⁸ Dacă cel ce a făcut juruinţa este prea sărac ca să plătească preţuirea aceasta făcută de tine, să-l aducă la preot, să-l preţuiască, şi preotul să facă o preţuire potrivit cu mijloacele omului aceluia. ⁹ Dacă este vorba de dobitoacele care pot fi aduse ca jertfă Domnului, orice dobitoc care se va da Domnului va fi ceva sfânt. ¹⁰ Să nu-l schimbe şi să nu pună unul rău în locul unuia bun, nici unul bun în locul unuia rău; dacă s-ar întâmpla să se înlocuiască un dobitoc cu altul, şi unul, şi celălalt vor fi sfinţi. ¹¹ Dacă este vorba de dobitoacele necurate, care nu pot fi aduse ca jertfă Domnului, să aducă dobitocul la preot, ¹² care-i va face preţuirea după cum va fi bun sau rău şi va rămâne la preţuirea preotului. ¹³ Dacă^(C) vrea să-l răscumpere, să mai adauge o cincime la preţuirea lui.

Predarea lucrurilor

¹⁴ Dacă cineva îşi închină Domnului casa, hărăzind-o Domnului ca un dar sfânt, preotul să-i facă preţuirea după cum va fi, bună sau rea, şi să rămână la preţuirea făcută de preot. ¹⁵ Dacă^(D) cel ce şi-a închinat Domnului casa vrea s-o răscumpere, să adauge o cincime la preţul preţuirii ei, şi va fi a lui. ¹⁶ Dacă cineva închină Domnului un ogor din moşia lui, preţuirea ta să fie după câtimea de sămânţă pe care o dă, şi anume cincizeci de sicli de argint pentru un omer de sămânţă de orz. ¹⁷ Dacă îşi închină Domnului ogorul, cu începere chiar din anul de veselie, să rămână la preţuirea ta, ¹⁸ dar, dacă îşi închină Domnului ogorul după anul de veselie, atunci preotul să-i socotească^(E) preţul după numărul anilor care mai rămân până la anul de veselie şi să-l scadă din preţuirea ta. ¹⁹ Dacă^(F) cel ce şi-a închinat Domnului ogorul vrea să-l răscumpere, atunci să mai adauge o cincime la argintul preţuit de tine, şi ogorul să rămână al lui. ²⁰ Dacă nu-şi răscumpără ogorul, şi-l vinde altui om, nu va mai putea fi răscumpărat. ²¹ Şi când va ieşi cumpărătorul din el la anul de veselie^(G), ogorul acela să fie închinat^(H) Domnului, ca ogor hărăzit Lui; să fie moşia^(I) preotului. ²² Dacă cineva închină Domnului un ogor cumpărat de el, care nu face parte din moşia^(J) lui, ²³ preotul^(K) să-i socotească preţul după cât face preţuirea până la anul de veselie şi omul acela să plătească în aceeaşi zi preţul hotărât de tine, ca lucru închinat Domnului. ²⁴ În anul de^(L) veselie, ogorul să se întoarcă la acela de la care fusese cumpărat şi din moşia căruia făcea parte. ²⁵ Toate preţuirile să se facă în sicli Sfântului Locaş: siclul are douăzeci de ghere^(M).

Ce nu se poate închina

²⁶ Nimeni nu va putea să închine Domnului pe întâiul^(N) născut din vita lui, care chiar este al Domnului ca întâi născut; fie bou, fie miel este al Domnului. ²⁷ Dacă este vorba însă de un dobitoc necurat, să-l răscumpere cu preţul preţuit de tine, mai adăugând^(O) încă o cincime; dacă nu este răscumpărat, să fie vândut după preţuirea ta. ²⁸ Tot^(P) ce va dărui un om Domnului prin făgăduinţă din ce are nu va putea nici să se vândă, nici să se răscumpere: fie om, fie dobitoc, fie un ogor din moşia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduinţă va fi un lucru preasfânt, pentru Domnul. ²⁹ Niciun^(Q) om închinat Domnului prin făgăduinţă nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorât.

Zeciuielile

³⁰ Orice^(R) zeciuială din pământ, fie din roadele pământului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru închinat Domnului. ³¹ Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o^(S) cincime. ³² Orice zeciuială din cirezi şi din turme, din tot ce trece^(T) sub toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului. ³³ Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău şi să nu^(U) se schimbe; dacă se înlocuieşte un dobitoc cu un altul, şi unul, şi celălalt vor fi sfinţi şi nu vor putea fi răscumpăraţi’.” ³⁴ Acestea^(V) sunt poruncile pe care le-a dat lui Moise Domnul pentru copiii lui Israel, pe muntele Sinai.