Maleahi 2

Nouă Traducere În Limba Română

2 „Iar acum, această poruncă este pentru voi, preoţilor! ² Dacă nu veţi asculta şi dacă nu vă veţi pune la inimă să daţi slavă Numelui Meu, zice Domnul Oştirilor, voi trimite blestemul asupra voastră şi voi blestema binecuvântările voastre. Deja le-am şi blestemat, pentru că nu v-aţi pus la inimă să Mă cinstiţi!

³ Iată, îi voi mustra pe urmaşii^[a] voştri^[b], vă voi împrăştia bălegarul pe faţă – bălegarul din măruntaiele jertfelor de la sărbătorile voastre – şi veţi fi duşi împreună cu ele! ⁴ Veţi şti atunci că Eu v-am trimis această poruncă, pentru ca legământul Meu cu Levi să continue, zice Domnul Oştirilor. ⁵ Legământul Meu cu el a fost un legământ al vieţii şi al păcii. I l-am dat ca să se teamă de Mine, iar el s-a temut de Mine, a fost îngrozit de Numele Meu! ⁶ Legea adevărului a fost în gura lui şi nici o nedreptate n-a fost găsită pe buzele lui. El a umblat cu Mine în pace şi onestitate şi i-a întors pe mulţi de la fărădelege. ⁷ Căci buzele unui preot trebuie să păzească cunoştinţa şi din gura lui se aşteaptă învăţătură, pentru că el este un sol al Domnului Oştirilor.

⁸ Dar voi v-aţi abătut de la cale, i-aţi făcut pe mulţi să cadă prin învăţătura voastră^[c] şi aţi distrus^[d] legământul Meu cu Levi, zice Domnul Oştirilor. ⁹ De aceea şi Eu v-am făcut de dispreţ şi v-am umilit înaintea întregului popor, tot aşa cum şi voi n-aţi păzit căile Mele şi aţi fost părtinitori în ce priveşte Legea!“

Necredincioşia lui Iuda

¹⁰ N-avem toţi un singur Tată^[e]? Nu ne-a creat un singur Dumnezeu? Atunci de ce suntem necredincioşi unul faţă de altul, pângărind legământul strămoşilor noştri? ¹¹ Iuda a fost necredincios, iar în Israel şi în Ierusalim s-a săvârşit o urâciune, căci Iuda a pângărit Lăcaşul Domnului, pe care El îl iubeşte, şi s-a căsătorit cu fiica unui dumnezeu străin. ¹² Domnul să-l nimicească din corturile lui Iacov pe cel ce a făcut lucrul acesta – pe cel treaz şi pe cel care răspunde^[f] – chiar dacă I-ar aduce un dar Domnului Oştirilor.

¹³ Iată un alt lucru pe care-l mai faceţi: acoperiţi altarul Domnului cu lacrimi, cu plânsete şi cu gemete, pentru că El nu mai ţine seama de darurile voastre şi nu le mai primeşte cu plăcere din mâinile voastre. ¹⁴ Şi vă întrebaţi: „De ce?“ Pentru că Domnul a fost martor între tine şi soţia tinereţii tale, faţă de care ai fost necredincios, deşi ea este consoarta ta, soţia ta prin legământ. ¹⁵ Nu i-a făcut El una? În trup şi în duh sunt ai Lui^[g]. De ce una? Pentru că El caută o sămânţă dumnezeiască.^[h] Deci păziţi-vă în duhul vostru şi nici unul dintre voi să nu fie necredincios soţiei tinereţii sale! ¹⁶ „Căci Eu urăsc divorţul, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel. Eu urăsc pe cel ce se acoperă cu violenţă cum se acoperă cu o haină^[i]“, zice Domnul Oştirilor. Deci păziţi-vă în duhul vostru şi nu fiţi necredincioşi!

Ziua judecăţii este aproape

¹⁷ L-aţi obosit pe Domnul prin cuvintele voastre. Şi totuşi întrebaţi: „Cum L-am obosit?“ L-aţi obosit spunând: „Toţi cei care fac răul sunt buni înaintea Domnului şi în ei Îşi găseşte El plăcerea!“ Sau spunând: „Unde este Dumnezeul dreptăţii?“