Proverbe 29
Nouă Traducere În Limba Română
29 Un om care rămâne încăpăţânat după mai multe mustrări,
va fi zdrobit deodată şi fără leac.
2 Când cei drepţi se înmulţesc, poporul se bucură,
dar când conduce cel rău poporul suspină.
3 Cine iubeşte înţelepciunea aduce bucurie tatălui său,
dar cine umblă cu prostituatele risipeşte averea.
4 Un rege dă stabilitate ţării prin justiţie,
dar omul care primeşte daruri o distruge.
5 Cine îşi linguşeşte semenul,
întinde o plasă picioarelor acestuia.
6 În nelegiuirea unui om rău este o cursă,
dar cel drept poate cânta şi se poate bucura.
7 Cel drept cunoaşte cauza săracilor,
dar cel rău nu înţelege o asemenea cunoştinţă.
8 Batjocoritorii agită o cetate,
dar oamenii înţelepţi potolesc mânia.
9 Când un înţelept are o controversă cu un nebun,
nebunul se mânie sau râde, astfel că nu se face pace.
10 Oamenii setoşi de sânge îl urăsc pe cel integru
şi caută să-l ucidă pe cel drept.
11 Cel prost îşi dă drumul la nervi,
dar cel înţelept îi ţine sub control.
12 Când un conducător dă atenţie minciunilor,
toţi supuşii lui devin răi.
13 Săracul şi asupritorul au un lucru comun:
Domnul le luminează amândurora ochii.
14 Dacă regele îl judecă nepărtinitor pe sărac,
tronul lui va fi întotdeauna în siguranţă.
15 Nuiaua şi mustrarea dau înţelepciune,
dar un copil lăsat în voia lui îşi face de ruşine mama.
16 Când se înmulţesc cei răi creşte păcatul,
dar cel drept le va vedea prăbuşirea.
17 Disciplinează-ţi fiul şi el îţi va da odihnă!
El va aduce desfătare sufletului tău.
18 Când nu este nici o descoperire, poporul este fără frâu,
dar binecuvântat este cel ce împlineşte Legea!
19 Un slujitor nu poate fi corectat numai prin cuvinte;
pentru că, deşi înţelege, el nu ascultă.
20 Vezi un om care răspunde în pripă?
Este mai multă speranţă pentru un prost decât pentru el.
21 Slujitorul care este răsfăţat din copilărie,
ajunge la urmă un arogant[a].
22 Un om mânios stârneşte certuri
şi cel iute la mânie săvârşeşte multe păcate.
23 Mândria omului îi aduce umilire,
dar un duh supus va dobândi onoare.
24 Cine este complice cu un hoţ îşi urăşte viaţa;
deşi aude jurământul, nu recunoaşte nimic.
25 Frica de oameni este o capcană,
dar oricine se încrede în Domnul este în siguranţă.
26 Mulţi caută bunăvoinţa[b] conducătorului,
dar Domnul este Cel Ce face dreptate fiecăruia.
27 Aşa cum cel nedrept este o scârbă pentru cei drepţi,
cel cinstit este o scârbă pentru cel rău.
Footnotes
- Proverbe 29:21 Sensul termenului ebraic este nesigur
- Proverbe 29:26 Lit.: faţa
Proverbele 29
Cornilescu 1924 - Revised 2010, 2014
29 Un(A) om care se împotriveşte tuturor mustrărilor
va fi zdrobit deodată şi fără leac.
2 Când(B) se înmulţesc cei buni, poporul se bucură,
dar când stăpâneşte cel rău, poporul(C) geme.
3 Cine(D) iubeşte înţelepciunea înveseleşte pe tatăl său,
dar(E) cine umblă cu curvele risipeşte averea.
4 Un împărat întăreşte ţara prin dreptate,
dar cine ia mită o nimiceşte.
5 Cine linguşeşte pe aproapele său
îi întinde un laţ sub paşii lui.
6 În păcatul omului rău este o cursă,
dar cel bun biruie şi se bucură.
7 Cel(F) bun pricepe pricina săracilor,
dar cel rău nu poate s-o priceapă.
8 Cei(G) uşuratici aprind focul în cetate,
dar înţelepţii potolesc(H) mânia.
9 Când se ceartă un înţelept cu un nebun,
să se tot supere sau(I) să tot râdă, căci pace nu se face.
10 Oamenii(J) setoşi de sânge urăsc pe omul fără prihană,
dar oamenii fără prihană îi ocrotesc viaţa.
11 Nebunul(K) îşi arată toată patima,
dar înţeleptul o stăpâneşte.
12 Când cel ce stăpâneşte dă ascultare cuvintelor mincinoase,
toţi slujitorii lui sunt nişte răi.
13 Săracul şi asupritorul se(L) întâlnesc,
dar Domnul(M) le luminează ochii la amândoi.
14 Un împărat(N) care judecă pe săraci după(O) adevăr
îşi va avea scaunul de domnie întărit pe vecie.
15 Nuiaua(P) şi certarea dau înţelepciunea,
dar copilul(Q) lăsat de capul lui face ruşine mamei sale.
16 Când se înmulţesc cei răi, se înmulţeşte şi păcatul,
dar(R) cei buni le vor vedea căderea.
17 Pedepseşte-ţi(S) fiul, şi el îţi va da odihnă
şi îţi va aduce desfătare sufletului.
18 Când(T) nu este nicio descoperire dumnezeiască, poporul este fără frâu;
dar(U) ferice de poporul care păzeşte Legea!
19 Nu prin vorbe se pedepseşte un rob,
căci, chiar dacă pricepe, n-ascultă.
20 Dacă vezi un om care vorbeşte nechibzuit,
poţi să nădăjduieşti mai(V) mult de la un nebun decât de la el.
21 Slujitorul pe care-l răsfeţi din copilărie
la urmă ajunge de se crede fiu.
22 Un om(W) mânios stârneşte certuri
şi un înfuriat face multe păcate.
23 Mândria(X) unui om îl coboară,
dar cine este smerit cu duhul capătă cinste.
24 Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa,
aude blestemul şi nu spune nimic.
25 Frica(Y) de oameni este o cursă,
dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă.
26 Mulţi(Z) umblă după bunăvoinţa celui ce stăpâneşte,
dar Domnul este Acela care face dreptate fiecăruia.
27 Omul nelegiuit este o scârbă înaintea celor neprihăniţi,
dar cel ce umblă fără prihană este o scârbă înaintea celor răi.
Nouă Traducere În Limba Română (Holy Bible, New Romanian Translation) Copyright © 2006 by Biblica, Inc.® Used by permission. All rights reserved worldwide.
Copyright of the Cornilescu Bible © 1924 belongs to British and Foreign Bible Society. Copyright © 2010, 2014 of the revised edition in Romanian language belongs to the Interconfessional Bible Society of Romania, with the approval of the British and Foreign Bible Society.
