Add parallel Print Page Options

Folosul temerii de Dumnezeu şi al înţelepciunii

Fiule, nu uita învăţăturile mele
şi păstrează în inima(A) ta sfaturile mele!
Căci ele îţi vor lungi zilele şi anii vieţii tale
şi-ţi vor aduce multă pace(B).
Să nu te părăsească bunătatea şi credincioşia:
leagă-ţi-le(C) la gât,
scrie-le(D) pe tăbliţa inimii tale.
Şi astfel vei căpăta trecere(E) şi minte sănătoasă
înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.
Încrede-te(F) în Domnul din toată inima ta
şi nu(G) te bizui pe înţelepciunea ta!
Recunoaşte-L(H) în toate căile tale,
şi El îţi va netezi(I) cărările.
Nu te socoti singur(J) înţelept;
teme-te(K) de Domnul şi abate-te de la rău!
Aceasta va aduce sănătate trupului tău
şi răcorire oaselor(L) tale.
Cinsteşte(M) pe Domnul cu averile tale
şi cu cele dintâi roade din tot venitul tău,
10 căci(N) atunci grânarele îţi vor fi pline de belşug
şi teascurile tale vor geme de must.

Fericirea şi înţelepciunea adevărată

11 Fiule(O), nu dispreţui mustrarea Domnului
şi nu te mâhni de pedepsele Lui.
12 Căci Domnul mustră pe cine iubeşte,
ca un părinte(P) pe copilul pe care-l iubeşte!
13 Ferice(Q) de omul care găseşte înţelepciunea
şi de omul care capătă pricepere!
14 Căci câştigul(R) pe care-l aduce ea este mai bun decât al argintului,
şi venitul adus de ea este mai de preţ decât aurul;
15 ea este mai de preţ decât mărgăritarele
şi toate comorile(S) tale nu se pot asemui cu ea.
16 În dreapta ei este o viaţă lungă(T);
în stânga ei, bogăţie şi slavă.
17 Căile(U) ei sunt nişte căi plăcute
şi toate cărările ei sunt nişte cărări paşnice.
18 Ea este un pom de(V) viaţă pentru cei ce o apucă,
şi cei ce o au sunt fericiţi.
19 Prin înţelepciune a întemeiat Domnul(W) pământul
şi prin pricepere a întărit El cerurile;
20 prin ştiinţa(X) Lui s-au deschis adâncurile
şi strecoară norii(Y) roua.
21 Fiule, să nu se depărteze învăţăturile acestea de ochii tăi:
păstrează înţelepciunea şi chibzuinţa!
22 Căci ele vor fi viaţa sufletului tău
şi podoaba(Z) gâtului tău.
23 Atunci(AA) vei merge cu încredere pe drumul tău,
şi piciorul nu ţi se va poticni.
24 Când(AB) te vei culca, vei fi fără teamă
şi când vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
25 Nu te teme nici de spaimă năpraznică(AC),
nici de o năvălire din partea celor răi,
26 căci Domnul va fi nădejdea ta
şi El îţi va păzi piciorul de cădere.

Îndemnuri la o bună vieţuire

27 Nu opri o binefacere(AD) celui ce are nevoie de ea
când poţi s-o faci.
28 Nu(AE) zice aproapelui tău: „Du-te şi vino iarăşi;
îţi voi da mâine!”,
când ai de unde să dai!
29 Nu gândi rău împotriva aproapelui tău
când locuieşte liniştit lângă tine.
30 Nu te certa(AF) fără pricină cu cineva,
când nu ţi-a făcut niciun rău.
31 Nu pizmui pe omul asupritor(AG)
şi nu alege niciuna din căile lui!
32 Căci Domnul urăşte pe oamenii stricaţi,
dar este prieten cu cei fără prihană(AH).
33 Blestemul(AI) Domnului este în casa celui rău,
dar locuinţa celor neprihăniţi o binecuvântează(AJ).
34 Când are a face cu cei batjocoritori,
Îşi bate joc(AK) de ei,
dar celor smeriţi le dă har.
35 Înţelepţii vor moşteni slava,
dar partea celor nebuni este ruşinea.

Alte beneficii ale înţelepciunii

Fiul meu, nu uita învăţătura mea,
    ci păstrează în inima ta poruncile mele,
căci ele îţi vor prelungi zilele şi anii vieţii tale
    şi îţi vor adăuga pace[a].

Îndurarea[b] şi credincioşia să nu te părăsească niciodată!
    Leagă-ţi-le la gât, scrie-le pe tăbliţa inimii tale!
Atunci vei găsi bunăvoinţă şi un bun renume
    înaintea lui Dumnezeu şi înaintea oamenilor.

Încrede-te în Domnul din toată inima ta
    şi nu te bizui pe înţelepciunea ta.
Recunoaşte-L în toate căile tale
    şi El îţi va îndrepta cărările.

Nu te considera înţelept în ochii tăi;
    teme-te de Domnul şi fereşte-te de rău.
Aceasta va aduce sănătate trupului tău
    şi rezistenţă oaselor tale.

Cinsteşte-L pe Domnul cu bunurile tale,
    cu primele roade din toată recolta ta!
10 Astfel hambarele tale vor fi pline de belşug,
    iar teascurile tale se vor revărsa de must.

11 Fiul meu, nu dispreţui disciplinarea Domnului
    şi nu fi mâhnit când eşti mustrat de El,
12 pentru că Domnul îl mustră pe cel pe care-l iubeşte,
    ca un tată[c] pe fiul pe care-l primeşte.

13 Binecuvântat este omul care găseşte înţelepciunea
    şi cel care dobândeşte priceperea,
14 pentru că ea este mai de preţ decât argintul
    şi venitul ei este mai mare decât al aurului.
15 Ea este mai valoroasă decât mărgăritarele;
    orice ţi-ai dori nu se poate compara cu ea.
16 În dreapta ei este o viaţă lungă;
    în stânga ei se află bogăţie şi onoare.
17 Căile ei sunt plăcute
    şi toate cărările ei sunt paşnice.
18 Ea este un pom al vieţii pentru cei ce o îmbrăţişează;
    oricine o apucă este binecuvântat.

19 Prin înţelepciune a întemeiat Domnul pământul,
    prin pricepere a întocmit cerurile;
20 prin cunoştinţa Lui, adâncurile s-au despărţit
    şi norii au picurat roua.

21 Fiul meu, păstrează priceperea şi prudenţa,
    nu-ţi îndepărta privirea de la ele.
22 Acestea vor fi viaţă pentru sufletul tău
    şi o podoabă graţioasă pentru gâtul tău.
23 Atunci vei merge în siguranţă pe calea ta
    şi nu ţi se va împiedica piciorul.
24 Când te vei culca, vei fi fără teamă
    şi când vei dormi, somnul îţi va fi dulce.
25 Nu te teme nici de dezastrul care soseşte pe neaşteptate,
    nici de nenorocirea care vine din partea celor răi[d],
26 căci Domnul va fi încrederea ta.
    El îţi va păzi piciorul de orice capcană.

27 Nu opri o binefacere celui ce are nevoie de ea,
    când stă în puterea ta să faci lucrul acesta.
28 Nu spune semenului tău, „Vino mai târziu!
    Îţi voi da mâine!“
        când poţi să-i dai acum.

29 Nu unelti împotriva semenului tău
    care trăieşte încrezător lângă tine.
30 Nu te certa cu un om fără motiv,
    dacă nu ţi-a făcut nimic rău.

31 Nu invidia pe omul violent
    şi nu alege nici una din căile lui,
32 căci oamenii corupţi sunt o urâciune înaintea Domnului,
    dar cu cei drepţi El este prieten.

33 Blestemul Domnului este peste casa celui rău,
    dar El binecuvântează locuinţa celui drept.
34 Dacă are de-a face cu batjocoritori, El îşi bate joc de ei,
    dar celor smeriţi El le dă har.
35 Cei înţelepţi vor moşteni onoarea,
    dar cei proşti vor avea parte de ruşine.

Footnotes

  1. Proverbe 3:2 Ebr.: şalom, un termen cu o arie semantică foarte bogată: pace, bine, sănătate, bunăstare
  2. Proverbe 3:3 Ebr.: hesed, termen care apare frecvent (de peste 250 ori) în VT, având o varietate de sensuri (îndurare, bunătate, bunăvoinţă, milă, credincioşie, dragoste statornică). Se referă atât la relaţiile dintre oameni, cât şi, într-un mod cu totul special, la relaţia dintre YHWH şi Israel. Cel mai frecvent, se referă la loialitatea părţilor implicate în legământ (în special loialitatea lui YHWH, care este certă). Termenul, aşa cum o dovedeşte varietatea de sensuri, cuprinde toate implicaţiile loialităţii lui YHWH faţă de promisiunile legământului; peste tot în carte
  3. Proverbe 3:12 TM; LXX: / şi-l pedepseşte
  4. Proverbe 3:25 Sau: peste cei răi