Add parallel Print Page Options

Psalmul 22

Către mai-marele cântăreţilor.

Se cântă ca „cerboaica zorilor”.

Un psalm al lui David

Dumnezeule(A)! Dumnezeule! Pentru ce m-ai părăsit
şi pentru ce Te depărtezi fără să-mi ajuţi şi fără s-asculţi plângerile(B) mele?
Strig ziua, Dumnezeule, şi nu-mi răspunzi;
strig şi noaptea, şi tot n-am odihnă.
Totuşi Tu eşti Cel Sfânt
şi Tu locuieşti în mijlocul laudelor(C) lui Israel.
În Tine se încredeau părinţii noştri;
se încredeau, şi-i izbăveai.
Strigau către Tine, şi erau scăpaţi;
se încredeau în Tine(D) şi nu rămâneau de ruşine.
Dar eu sunt vierme(E), nu om,
am ajuns de ocara oamenilor(F) şi dispreţuit de popor.
Toţi cei ce mă văd(G) îşi bat joc de mine,
îşi deschid gura, dau din cap(H) şi zic:
„S-a încrezut(I) în Domnul! Să-l mântuiască(J) Domnul,
să-l izbăvească, fiindcă-l iubeşte!”
Da, Tu m-ai(K) scos din pântecele mamei,
m-ai pus la adăpost de orice grijă la ţâţele mamei mele;
10 de când eram la sânul(L) mamei am fost sub paza Ta,
din pântecele mamei ai fost Dumnezeul meu.
11 Nu Te depărta de mine, căci s-apropie necazul
şi nimeni nu-mi vine în ajutor.
12 O mulţime(M) de tauri sunt împrejurul meu,
nişte tauri din Basan mă înconjoară.
13 Îşi deschid(N) gura împotriva mea,
ca un leu care sfâşie şi răcneşte.
14 Am ajuns ca apa care se scurge şi toate oasele(O) mi se despart;
mi s-a făcut inima(P) ca ceara
şi se topeşte înăuntrul meu.
15 Mi se usucă puterea(Q) ca lutul
şi mi se lipeşte(R) limba de cerul gurii;
m-ai adus în ţărâna morţii.
16 Căci nişte câini mă înconjoară(S),
o ceată de nelegiuiţi dau târcoale împrejurul meu,
mi-au străpuns(T) mâinile şi picioarele;
17 toate oasele aş putea să mi le număr.
Ei însă pândesc(U) şi mă privesc;
18 îşi împart(V) hainele mele între ei
şi trag la sorţ pentru cămaşa mea.
19 Dar Tu, Doamne, nu Te depărta!
Tu, Tăria mea, vino degrabă în ajutorul meu!
20 Scapă-mi sufletul de sabie
şi viaţa(W) din ghearele câinilor(X)!
21 Scapă-mă(Y) din gura leului
şi scoate-mă(Z) din coarnele bivolului!
22 Voi vesti(AA) Numele Tău fraţilor(AB) mei
şi Te voi lăuda în mijlocul adunării.
23 Cei ce(AC) vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L!
Voi toţi, sămânţa lui Iacov, slăviţi-L!
Cutremuraţi-vă înaintea Lui, voi toţi, sămânţa lui Israel!
24 Căci El nici nu dispreţuieşte, nici nu urăşte necazurile celui nenorocit
şi nu-Şi ascunde Faţa de el,
ci(AD) îl ascultă când strigă către El.
25 În adunarea cea mare, Tu(AE) vei fi pricina laudelor mele
şi-mi voi împlini juruinţele(AF) în faţa celor ce se tem de Tine.
26 Cei săraci(AG) vor mânca şi se vor sătura,
cei ce caută pe Domnul Îl vor lăuda.
Veselă să vă fie inima(AH) pe vecie!
27 Toate(AI) marginile pământului îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul;
toate familiile neamurilor(AJ) se vor închina înaintea Ta.
28 Căci(AK) a Domnului este Împărăţia:
El stăpâneşte peste neamuri.
29 Toţi cei puternici(AL) de pe pământ vor mânca şi se vor închina şi ei;
înaintea Lui se vor pleca toţi(AM) cei ce se pogoară în ţărână,
cei ce nu pot să-şi păstreze viaţa.
30 O sămânţă de oameni Îi va sluji
şi se va vorbi(AN) despre Domnul către cei ce vor veni(AO) după ei.
31 Aceştia vor veni(AP) şi vor vesti dreptatea Lui,
vor vesti lucrarea Lui poporului care se va naşte.

Psalmul 22

Pentru dirijor. Se cântă ca şi „Ciuta zorilor“. Un psalm al lui David.

Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit?
    Eşti atât de departe de izbăvirea mea
        şi de cuvintele strigătului meu!
Dumnezeul meu, strig ziua, dar nu-mi răspunzi,
    strig noaptea, dar nu găsesc odihnă.

Dar Tu eşti sfânt,
    eşti întronat în mijlocul laudelor lui Israel.[a]
În Tine au nădăjduit strămoşii noştri;
    ei au nădăjduit, iar Tu i-ai izbăvit;
au strigat către Tine şi au fost scăpaţi;
    au nădăjduit în Tine şi nu au fost daţi de ruşine.

Dar eu sunt vierme, nu om;
    am ajuns de râsul oamenilor şi dispreţuit de popor.
Cei ce mă văd îşi bat joc de mine,
    rânjesc şi clatină din cap.
„S-a încrezut în Domnul! Să-l scape El!
    Să-l izbăvească, căci doar Îşi găseşte plăcerea în el!“

Şi totuşi Tu m-ai scos din pântecele mamei mele
    şi mi-ai dat ocrotire la pieptul ei.
10 Sub privirea Ta am fost scos din pântece;
    încă din pântecele maicii mele,
Tu eşti Dumnezeul meu.
11 Nu Te îndepărta de mine,
    căci necazul este aproape
        şi nu am nici un ajutor!

12 Mă încercuiesc mulţi tauri,
    nişte tauri puternici din Başan mă înconjoară.
13 Îşi deschid gura împotriva mea
    ca leul care sfâşie şi răcneşte.
14 Sunt turnat ca apa
    şi toate oasele mi se despart.
Ca ceara
    mi se topeşte inima înăuntrul meu.
15 Mi se usucă puterea ca lutul,
    iar limba mi se lipeşte de cerul gurii:
        m-ai adus în ţărâna morţii.
16 Mă încercuiesc nişte câini,
    o ceată de nelegiuiţi mă învăluieşte;
        mi-au străpuns[b] mâinile şi picioarele.
17 Toate oasele aş putea să mi le număr.
    Ei se uită, mă privesc;
18 şi-au împărţit veşmintele mele între ei
    şi au tras la sorţi pentru cămaşa mea.

19 Dar Tu, Doamne, nu Te îndepărta!
    Tăria mea, grăbeşte de-mi ajută!
20 Scapă-mi sufletul de sabie,
    şi viaţa din ghearele câinilor!
21 Izbăveşte-mă din gura leului!
    Eliberează-mă din coarnele bivolului sălbatic!

22 Voi vesti Numele Tău fraţilor mei;
    te voi lăuda în mijlocul adunării!
23 Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L!
    Voi, toţi urmaşii lui Iacov, slăviţi-L!
        Temeţi-vă de El, voi, toţi urmaşii lui Israel!
24 Căci El nu dispreţuieşte,
    nici nu nesocoteşte necazul sărmanului;
nu-Şi ascunde faţa de acesta,
    ci-l ascultă când strigă către El după ajutor.

25 Tu eşti pricina laudelor mele în adunarea cea mare!
    Îmi voi împlini jurămintele înaintea celor ce se tem de Tine[c]!
26 Cei săraci vor mânca şi se vor sătura;
    cei ce Îl caută pe Domnul Îl vor lăuda.
        Veşnic să vă trăiască sufletul!
27 Toate marginile pământului
    îşi vor aminti şi se vor întoarce la Domnul.
Toate familiile neamurilor
    se vor închina înaintea Lui,
28 căci a Domnului este domnia
    şi El stăpâneşte peste neamuri!

29 Toţi cei prosperi de pe pământ vor mânca şi I se vor închina;[d]
    înaintea Lui vor îngenunchea toţi cei ce se coboară în ţărână,
        cei ce nu pot să-şi păstreze viaţa.
30 Urmaşii[e] Îi vor sluji[f]
    şi se va povesti istorisi generaţiei următoare despre Stăpânul.
31 Ei vor veni şi vor vesti dreptatea Lui,
    iar poporului care se va naşte îi vor vesti lucrarea Lui.

Footnotes

  1. Psalmii 22:3 Sau: Tu însă eşti întronat ca Cel Sfânt; / Tu eşti lauda lui Israel.
  2. Psalmii 22:16 LXX, Peshita, Q, câteva mss TM; cele mai multe mss TM: ca un leu
  3. Psalmii 22:25 TM: El
  4. Psalmii 22:29 Sau: Cu adevărat, I se vor închina toţi cei ce vor adormi în pământ,
  5. Psalmii 22:30 Lit.: O sămânţă; vezi nota de la Ps. 18:50
  6. Psalmii 22:30 Sau: Cât despre cel ce a murit / 30 urmaşii lui Îl vor sluji