Add parallel Print Page Options

Psalmul 18

Către mai-marele cântăreţilor.

Un psalm al lui David, robul Domnului.

El a spus Domnului cuvintele cântării acesteia când l-a scăpat Domnul din mâna tuturor vrăjmaşilor săi şi din mâna lui Saul. El a zis:

Te iubesc(A) din inimă, Doamne, tăria mea!
Doamne, Tu eşti stânca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu!
Dumnezeule, Tu eşti stânca mea în care mă ascund(B),
scutul meu, tăria care mă scapă şi întăritura mea!
Eu strig: „Lăudat să fie Domnul(C)!”
şi sunt izbăvit de vrăjmaşii mei.
Mă înconjuraseră legăturile morţii(D)
şi mă îngroziseră râurile pieirii;
mă înfăşuraseră legăturile mormântului
şi mă prinseseră laţurile morţii.
Dar, în strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul
şi am strigat către Dumnezeul meu:
din locaşul Lui, El mi-a auzit glasul,
şi strigătul meu a ajuns până la El, până la urechile Lui.
Atunci s-a zguduit(E) pământul şi s-a cutremurat,
temeliile munţilor s-au mişcat
şi s-au clătinat, pentru că El se mâniase.
Din nările Lui se ridica fum
şi un foc mistuitor ieşea din gura Lui:
cărbuni aprinşi ţâşneau din ea.
A plecat(F) cerurile şi S-a pogorât:
un nor gros era sub picioarele Lui.
10 Călărea(G) pe un heruvim şi zbura,
venea plutind(H) pe aripile vântului.
11 Întunericul Şi-l făcuse învelitoare,
iar cortul Lui(I), împrejurul Lui,
erau nişte ape întunecoase şi nori negri.
12 Din strălucirea(J) care se răsfrângea înaintea Lui, ieşeau nori
care aruncau grindină şi cărbuni de foc.
13 Domnul a tunat în ceruri,
Cel Preaînalt a făcut să-I răsune glasul(K)
cu grindină şi cărbuni de foc.
14 A aruncat(L) săgeţi şi a risipit pe vrăjmaşii mei,
a înmulţit loviturile trăsnetului şi i-a pus pe fugă.
15 Atunci s-a văzut albia(M) apelor
şi s-au descoperit temeliile lumii,
la mustrarea Ta, Doamne,
la vuietul suflării nărilor Tale.
16 El Şi-a întins mâna(N) de sus, m-a apucat,
m-a scos din apele cele mari;
17 m-a izbăvit de potrivnicul meu cel puternic,
de vrăjmaşii mei, care erau mai tari decât mine.
18 Ei năvăliseră deodată peste mine în ziua strâmtorării mele;
dar Domnul a fost sprijinul meu.
19 El m-a scos la loc larg(O)
şi m-a scăpat, pentru că mă iubeşte.
20 Domnul mi-a făcut(P) după neprihănirea mea,
mi-a răsplătit după curăţia mâinilor mele,
21 căci am păzit căile Domnului,
şi n-am păcătuit împotriva Dumnezeului meu.
22 Toate poruncile Lui au fost înaintea mea
şi nu m-am depărtat de la legile Lui.
23 Am fost fără vină faţă de El
şi m-am păzit de fărădelegea mea.
24 De aceea(Q), Domnul mi-a răsplătit după neprihănirea mea, după curăţia mâinilor mele înaintea ochilor Lui.
25 Cu cel bun,(R) Tu Te arăţi bun,
cu omul neprihănit, Te arăţi neprihănit;
26 cu cel curat, Te arăţi curat
şi cu cel stricat,(S) Te porţi după stricăciunea lui.
27 Tu mântuieşti pe poporul care se smereşte,
şi smereşti privirile(T) trufaşe.
28 Da, Tu aprinzi(U) lumina mea.
Domnul, Dumnezeul meu, îmi luminează întunericul meu.
29 Cu Tine mă năpustesc asupra unei oşti înarmate,
cu Dumnezeul meu sar peste un zid întărit.
30 Căile lui Dumnezeu sunt desăvârşite(V),
Cuvântul Domnului este încercat(W):
El este un scut pentru(X) toţi cei ce aleargă la El.
31 Căci(Y) cine este Dumnezeu, afară de Domnul,
şi cine este o stâncă, afară de Dumnezeul nostru?
32 Dumnezeu mă încinge(Z) cu putere
şi mă povăţuieşte pe calea cea dreaptă.
33 El îmi face picioarele ca ale cerboaicelor(AA)
şi mă aşază pe înălţimile(AB) mele,[a]
34 El îmi deprinde(AC) mâinile la luptă,
aşa că braţele mele întind arcul de aramă.
35 Tu îmi dai scutul mântuirii Tale,
dreapta Ta mă sprijină
şi îndurarea Ta mă face mare.
36 Tu lărgeşti drumul sub paşii mei
şi nu-mi alunecă gleznele(AD).
37 Urmăresc pe vrăjmaşii mei, îi ajung
şi nu mă întorc până nu-i nimicesc.
38 Îi zdrobesc de nu pot să se mai ridice;
ei cad sub picioarele mele.
39 Tu mă încingi cu putere pentru luptă
şi răpui pe potrivnicii mei sub picioarele mele.
40 Tu faci pe vrăjmaşii mei să dea dosul înaintea mea,
şi eu nimicesc pe cei ce mă urăsc.
41 Ei strigă, dar n-are cine să-i scape!
Strigă către Domnul(AE), dar nu le răspunde!
42 Îi pisez ca praful, pe care-l ia vântul,
îi calc în picioare ca noroiul(AF) de pe uliţe.
43 Tu mă scapi(AG) din neînţelegerile poporului; mă pui în fruntea(AH) neamurilor;
un popor pe care nu-l cunoşteam(AI), îmi este supus.
44 El ascultă de mine la cea dintâi poruncă,
fiii străinului(AJ) mă linguşesc(AK).
45 Fiilor străinului li se moaie inima de mine
şi ies tremurând din cetăţuile lor.
46 Trăiască Domnul şi binecuvântată să fie Stânca mea!
Mărit să fie Dumnezeul mântuirii mele,
47 Dumnezeu, răzbunătorul meu,
care îmi supune(AL) popoarele
48 şi mă izbăveşte de vrăjmaşii mei!
Tu mă înalţi(AM) mai presus de potrivnicii mei,
mă scapi de omul asupritor.
49 De aceea(AN), Doamne, Te voi lăuda printre neamuri,
voi cânta spre slava Numelui Tău.
50 El dă mari izbăviri(AO) împăratului Său
şi dă îndurare unsului Său:
lui David şi seminţei lui, pe vecie(AP).

Footnotes

  1. Psalmi 18:33 Cetăţuile de pe munţi.