Psalmul 137

Pe malurile râurilor Babilonului,
    stăteam jos şi plângeam amintindu-ne de Sion.
Ne atârnaserăm lirele
    în sălciile din ţinutul acela,
căci acolo, cei ce ne-au înrobit ne cereau cântece,
    asupritorii noştri ne cereau bucurie:
        „Cântaţi-ne din cântecele Sionului!“

Cum să cântăm noi cântecele Domnului
    pe un pământ străin?
Ierusalime, dacă te voi uita,
    să-şi uite şi dreapta mea destoinicia!
Limba mea să se lipească de cerul gurii mele
    dacă nu îmi voi aminti de tine
        şi dacă nu voi face din Ierusalim culmea bucuriei mele!

Doamne, adu-Ţi aminte de edomiţii
    care, la căderea Ierusalimului,
ziceau: „Radeţi!
    Radeţi tot până la temelie!“
Fiică a Babilonului, sortită pustiirii!
    Ferice de acela care-ţi va răsplăti
        ceea ce tu ne-ai făcut!
Ferice de cel ce-i va apuca pe copiii tăi
    şi-i va zdrobi de stâncă!

Psalmul 137

Pe malurile râurilor Babilonului,
şedeam jos şi plângeam
când ne aduceam aminte de Sion.
În sălciile din ţinutul acela
ne atârnaserăm harpele.
Căci acolo, biruitorii noştri ne cereau cântări
şi asupritorii(A) noştri ne cereau bucurie zicând:
„Cântaţi-ne câteva din cântările Sionului!”
Cum să cântăm noi cântările Domnului
pe un pământ străin?
Dacă te voi uita, Ierusalime,
să-şi uite dreapta mea destoinicia ei!
Să mi se lipească limba(B) de cerul gurii,
dacă nu-mi voi aduce aminte de tine,
dacă nu voi face din Ierusalim
culmea bucuriei mele!
Adu-Ţi aminte, Doamne, de copiii(C) Edomului,
care, în ziua nenorocirii Ierusalimului,
ziceau: „Radeţi-l, radeţi-l
din temelii!”
Ah! fiica Babilonului, sortită pustiirii(D),
ferice de cine-ţi(E) va întoarce la fel
răul pe care ni l-ai făcut!
Ferice de cine va apuca pe pruncii tăi
şi-i va zdrobi(F) de stâncă!

Psalm 137

By the rivers of Babylon(A) we sat and wept(B)
    when we remembered Zion.(C)
There on the poplars(D)
    we hung our harps,(E)
for there our captors(F) asked us for songs,
    our tormentors demanded(G) songs of joy;
    they said, “Sing us one of the songs of Zion!”(H)

How can we sing the songs of the Lord(I)
    while in a foreign land?
If I forget you,(J) Jerusalem,
    may my right hand forget its skill.
May my tongue cling to the roof(K) of my mouth
    if I do not remember(L) you,
if I do not consider Jerusalem(M)
    my highest joy.

Remember, Lord, what the Edomites(N) did
    on the day Jerusalem fell.(O)
“Tear it down,” they cried,
    “tear it down to its foundations!”(P)
Daughter Babylon, doomed to destruction,(Q)
    happy is the one who repays you
    according to what you have done to us.
Happy is the one who seizes your infants
    and dashes them(R) against the rocks.