¹ Dumnezeule, pe Tine Te aşteaptă lauda^[a] în Sion;
    faţă de Tine vor fi împlinite jurămintele.
² Tu asculţi rugăciunea;
    de aceea toţi oamenii vor veni la Tine.
³ Poverile fărădelegilor noastre sunt mai puternice decât noi,
    dar Tu faci ispăşire pentru nelegiuirile noastre.
⁴ Ferice de cel pe care-l alegi,
    pe care-l apropii să locuiască în curţile Tale!
Ne vom sătura de lucrurile bune ale Casei Tale,
    ale Templului Tău cel sfânt.

⁵ Tu ne răspunzi prin faptele grozave ale dreptăţii,
    Dumnezeul mântuirii noastre,
Nădejdea tuturor marginilor pământului
    şi ale mărilor îndepărtate,
⁶ Cel ce ai aşezat munţii prin puterea Ta,
    fiind încins cu tărie,
⁷ Cel ce potoleşti vuietul mărilor,
    vuietul talazurilor lor şi tumultul noroadelor.
⁸ Locuitorii de la marginile pământului se tem din pricina minunilor Tale!
    Tu faci să răsune de bucurie locurile de unde se ivesc dimineaţa şi seara.

⁹ Tu cercetezi pământul, îi dai belşug,
    îl îmbogăţeşti cu multe lucruri.
Râurile lui Dumnezeu sunt pline de apă
    ca să dai oamenilor grâne. Iată cum pregăteşti pământul:^[b]
10 îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării,
    îl înmoi cu ploile repezi şi îi binecuvântezi răsadul.
¹¹ Încununezi anul cu bunătăţile Tale,
    în urma Ta musteşte belşugul;^[c]
12 mustesc, de asemenea, şi păşunile din pustie,
    iar dealurile se încing cu veselie.
¹³ Păşunile se îmbracă cu turme,
    văile se acoperă de grâne;
        toate strigă de bucurie şi cântă.