Cei tari să îngăduie pe cei slabi

15 Noi^(A), care suntem tari, suntem datori să răbdăm slăbiciunile^(B) celor slabi şi să nu ne plăcem nouă înşine.

¹² Dacă se bucură alţii de acest drept asupra voastră, nu ni se cade cu mult mai mult nouă? Dar^(A) noi nu ne-am folosit de dreptul acesta, ci răbdăm totul, ca^(B) să nu punem vreo piedică Evangheliei lui Hristos.

⁹ Şi când eram la voi şi m-am găsit în nevoie, n-am^(A) fost sarcină nimănui, căci de nevoile mele au îngrijit fraţii^(B), când veniseră din Macedonia. În toate m-am ferit şi mă voi feri să^(C) vă îngreunez cu ceva.

¹² Dar lucrez şi voi lucra astfel, pentru ca^(A) să tai orice prilej celor ce caută un prilej, ca să poată fi găsiţi deopotrivă cu mine în lucrurile cu care se laudă.

¹³ În adevăr^(A), în ce aţi fost voi puşi mai prejos decât celelalte biserici, afară doar că numai eu^(B) singur nu v-am fost o sarcină? O, iertaţi-mi nedreptatea aceasta^(C)!…