32 În anul al doisprezecelea, în ziua întâi a lunii a douăsprezecea, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ² „Fiul omului, fă un cântec de jale^(A) asupra lui Faraon, împăratul Egiptului, şi spune-i: ‘Semănai^(B) cu un pui de leu între neamuri, erai^(C) ca un crocodil în mări, te aruncai în râurile tale, tulburai^(D) apele cu picioarele tale şi le întărâtai valurile’.” ³ Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: „Îmi voi întinde mreaja^(E) peste tine în mijlocul unei mari mulţimi de popoare şi te vor trage în laţul Meu. ⁴ Te^(F) voi arunca pe uscat şi te voi întinde pe câmpie, ca toate păsările cerului să şadă^(G) pe tine, şi voi sătura fiarele întregului pământ cu tine. ⁵ Îţi voi azvârli carnea pe munţi^(H) şi voi umple văile cu sfărâmăturile tale. ⁶ Ţara în care înoţi, o voi uda cu sângele tău, până la munţi, şi se vor umple puvoaiele de tine. ⁷ Când te voi stinge, voi^(I) acoperi cerurile şi le voi întuneca stelele; voi acoperi soarele cu nori şi luna nu-şi va mai da lumina ei. ⁸ Din pricina ta, voi întuneca pe toţi luminătorii cerurilor şi voi răspândi întunericul peste ţara ta, zice Domnul, Dumnezeu. ⁹ Voi mâhni şi inima multor popoare când voi vesti pieirea ta printre neamuri, în ţările pe care nu le cunoşteai. ¹⁰ Voi face să se^(J) îngrozească multe popoare de tine şi împăraţilor lor li se va face părul măciucă din pricina ta când Îmi voi învârti sabia înaintea lor; vor tremura^(K) în orice clipă, fiecare pentru viaţa lui, în ziua căderii tale. ¹¹ Căci aşa^(L) vorbeşte Domnul, Dumnezeu: ‘Sabia împăratului Babilonului va veni peste tine. ¹² Mulţimea ta o voi face să cadă lovită de sabia unor viteji, cei mai cumpliţi^(M) dintre popoare. Ei vor nimici^(N) mândria Egiptului şi toată mulţimea lui va fi prăpădită. ¹³ Voi pierde şi toate vitele lui de lângă apele cele mari; nici picior^(O) de om nu le va mai tulbura, nici copită de vite nu le va mai tulbura. ¹⁴ Atunci îi voi potoli apele şi voi face să-i curgă râurile lin ca untdelemnul, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁵ Când voi preface ţara Egiptului într-o pustietate şi ţara va fi jefuită de tot ce are, când voi lovi pe toţi cei ce o locuiesc, vor şti^(P) că Eu sunt Domnul. ¹⁶ Acesta este cântecul de jale^(Q) pe care îl vor cânta. Fiicele neamurilor îl vor cânta: da, asupra Egiptului şi asupra întregii lui mulţimi îl vor cânta’, zice Domnul, Dumnezeu. ¹⁷ În anul al doisprezecelea, în ziua a cincisprezecea a lunii, Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: ¹⁸ ‘Fiul omului, boceşte-te pentru mulţimea Egiptului şi arunc-o^(R), pe ea şi pe fiicele neamurilor puternice, în adâncimile pământului, la cei pogorâţi în groapă! ¹⁹ Pe cine^(S) întreci tu în frumuseţe? Pogoară-te^(T) şi culcă-te lângă cei netăiaţi împrejur! ²⁰ Vor cădea astfel în mijlocul celor ucişi de sabie. Sabia vă este dată: doborâţi în mormânt Egiptul şi toată mulţimea lui! ²¹ Atunci, vitejii cei puternici^(U) vor vorbi în Locuinţa morţilor despre el şi cei ce-l sprijineau şi vor zice: ‘S-au pogorât^(V), s-au culcat cei netăiaţi împrejur, ucişi de sabie!’ ²² Acolo este asirianul^(W), cu toată mulţimea lui, şi mormintele lor stau împrejurul lui – toţi au murit şi au căzut ucişi de sabie. ²³ Mormintele^(X) lor sunt în adâncimile gropii şi mulţimea lui este împrejurul mormântului lui; toţi au murit şi au căzut ucişi de sabie, ei, care răspândeau^(Y) groaza în ţara celor vii. ²⁴ Acolo este şi Elamul^(Z), cu toată mulţimea lui, împrejurul mormântului lui; toţi au murit şi au căzut ucişi de sabie, s-au pogorât^(AA) netăiaţi împrejur în adâncimile pământului, ei, care răspândeau^(AB) groaza în ţara celor vii şi îşi poartă acum ocara cu cei ce se pogoară în groapă. ²⁵ L-au culcat la un loc cu morţii, împreună cu toată mulţimea lui, şi mormintele lor sunt împrejurul lui; toţi aceşti netăiaţi împrejur au murit ucişi de sabie, căci răspândeau groaza în ţara celor vii şi îşi poartă acum ocara cu cei ce se pogoară în groapă; i-au culcat acum la un loc cu cei morţi. ²⁶ Acolo sunt şi Meşec^(AC), Tubal şi toată mulţimea lor, şi mormintele lor sunt împrejurul lor; toţi aceşti netăiaţi împrejur^(AD) au murit ucişi de sabie, căci răspândeau groaza în ţara celor vii. ²⁷ Ei sunt culcaţi^(AE) împreună cu vitejii, căzuţi din vechime dintre cei netăiaţi împrejur; sunt pogorâţi în Locuinţa morţilor împreună cu armele lor de război, cu săbiile puse sub capetele lor şi nelegiuirile lor lipite pe osemintele lor, căci vitejia lor era o groază în ţara celor vii. ²⁸ Şi tu vei fi zdrobit în mijlocul celor netăiaţi împrejur şi te vei culca împreună cu cei ucişi de sabie! ²⁹ Acolo este şi Edomul^(AF), cu împăraţii lui şi toţi voievozii lui, care, cu toată vitejia lor, au fost aşezaţi la un loc cu cei ucişi de sabie: stau culcaţi împreună cu cei netăiaţi împrejur, cu cei pogorâţi în groapă. ³⁰ Tot acolo^(AG) sunt voievozii de la miazănoapte şi toţi sidonienii^(AH) care s-au pogorât la cei morţi acoperiţi de ruşine, cu toată groaza pe care o aruncă vitejia lor; aceşti netăiaţi împrejur stau culcaţi cu cei ucişi de sabie şi-şi poartă ocara lângă cei pogorâţi în groapă. ³¹ Faraon îi va vedea şi se va mângâia^(AI) pentru toată mulţimea lui, pentru ai lui care au murit ucişi de sabie şi pentru toată oastea lui, zice Domnul, Dumnezeu. ³² Căci l-am lăsat să răspândească groaza în ţara celor vii. De aceea, Faraon şi toată mulţimea lui se vor culca împreună cu cei netăiaţi împrejur, cu cei ce au murit ucişi de sabie, zice Domnul, Dumnezeu.”